Ploile crunte care au lovit Spania ar putea deveni ”un tipar de vreme normală”. Ce spune meteorologul ANM, Elena Mateescu, despre acest scenariu sumbru
La finalul lunii octombrie, Spania a fost lovită de ploi fără precendent, ploi care au dus la inudații teribile. Sute de morți, mii de locuințe distruse, iar veștile ce vin de la specialiști nu sunt deloc bune.
Elena Mateescu, șefa ANM, a explicat care au fost factorii care au dus la formarea acestui fenomen extrem.
”Este o situație excepțională. Ca urmare a mai multor ingrediente specifice în astfel de condiții de instabilitate atmosferică deosebit de accentuată. În primul rând vorbim de o Mediterană caldă și umedă care, la contactul cu o masă de aer foarte rece în altitudine la înălțimi mai mari de 10.000 de m deasupra nivelului mării, determină nori precipitativi, care încărcați cu mai mulți vapori de apă și care pot staționa deasupra aceleiași zone mai mult timp, devin responsabili pentru ceea ce înseamnă cantități excepționale de precipitații.
În plus, realimentarea cu vapori de apă a determinat un sistem multicelular care a produs cantități mari de precipitații deosebit de intense, în condițiile în care acestea pot staționa așa cum menționam. Cantități de 400-600l/m² reprezintă cât ar trebui să plouă în nordul Spaniei, iar cantități între 150 până la 200-250l/m² în sudul acestei țări”, a explicat șefa ANM.
Fenomele extreme pot deveni obișnuite
Fenomenul meteo extrem care a provocat inundațiile catastrofale din Spania, după ce a plouat în 8 ore cât într-un an, ar putea deveni un tipar de vreme normală, în următorii ani, a spus șefa ANM, Elena Mateescu.
”Cu siguranță, în condițiile unui aport suplimentar și de umezeală și cu o Mediterană foarte caldă și foarte apropiată, putem să vorbim de fenomene care, din păcate, de la încadrarea acestora ca fenomene de tipare de vreme extremă să devină mult mai frecvente și mai intense și să devină, în viitor, cu siguranță, tipare de vreme normală, în condițiile în care Mediterana poate să crească potențialul de evaporare la suprafața apei și în condițiile în care Mediterana se încălzește aproximativ cu 0,13°C/an”, spune Elena Mateescu
