Maria Cuţarida Crătunescu, prima femeie doctor din România și prima feministă a țării
Maria Cuţarida Crătunescu nu a fost doar prima femeie medic din România, ci și prima feministă a țării și cea care a organizat prima creșă de la noi. Este povestea unei femei care a învins prejudecățile vremii și a demonstrat că locul femeii nu este doar la cratiță. Maria Cuţarida Crătunescu a fost o deschizătoare de drumuri pentru emaniciparea femeilor din ţara noastră, în domeniul medicinei. A fost devodată carierei până la capăt.
Maria Cuţarida s-a născut la 10 februarie 1857, la Călărași, într-o epocă în care femeile abia dacă terminau opt clase, nu aveau drept de vot, şi doar cele din familii burgheze frecventau liceul. A avut însă partea sa ambiția și încurajarea familiei.
Citește și: Sarmiza Bilcescu Alimănișteanu, prima femeie avocat din Europa. Românca a schimbat lumea
Românca, printre singurele 17 studente care studiau medicina la Paris
A urmat studiile liceale la Școala Centrală din Bucureşti, mai apoi la Zurch. În 1877, după absolvire, se înscrie la Facultatea de Medicină din același oraș. S-a mutat însă la Montpellier, unde şi-a susţinut teza de licenţă în limba franceză, sperând că diploma de aici îi va fi recunoscută și în țară. În Franța, existau la acea vreme doar 17 fete care studiau medicina, iar una dintre ele era Maria Cuţarida.
Activitatea sa era atent urmărită de la București, astfel ca în 1880, tânăra din Călărași a primit o bursă din partea autorităților române pentru a-și putea continua studiile, ca urmare a cererii sale.
A ales să studieze ginecologia, poate și din prisma faptului că o femeie doctor cu această specialitate ar fi putut fi acceptată mai ușor în România, susțin istoricii.
Prima femeie-doctor, respinsă în România
Revenită în țara, Maria și-a deschis o clinică particulară. Tot în acel an, cererea de a lucra la Spitalul Brâncovenesc pentru un post de medic secundar la secţia „Boli ale Femeilor” i-a fost respinsă. I s-a oferit, în schimb, un post de profesor în igienă. Anul următor, în 1885, a reuşit să ocupe un post de medic secundar la Spitalul Filantropia din Bucureşti. Aici acorda consultaţii gratuite. A susţinut concurs pentru a obţine gradul de medic primar ginecolog, dar nu a reuşit să promoveze.
În perioada 1885 – 1898, se dedică asistenţei medicale la Fabrica de Tutun din Bucureşti, îngrijind circa 2000 de muncitoare. Și-a continuat activitatea la Spitalul Filantropia fără să fie remunerată, iar în anul 1886 devine şefa catedrei de igienă a Azilului „Elena Doamna”, iar din anul 1891, şi a secţiei de ginecologie de la Filantropia.
În anul 1894, intră într-un conflict cu Eforia Spitalelor, cea care administra instituţiile medicale din Bucureşti, și decide să își dea demisia.
Prima creșă din România
Activitatea Mariei Cuțarida s-a nu s-a încheiat însă aici. A venit în sprijinul copiilor sărmani punând bazele Societății Maternă, iar doi mai târziu înființează prima creșă, Fabrica de Tutun din Bucureşti.
Începând cu anul 1900, Maria Cuţarida Crătunescu devine cunoscută internațional, după ce a participat la Congresul acţiunilor feministe din Paris. , unde a prezentat lucrarea „Munca femeii în România“. Au urmat congrese astfel de congrese și la Bruxelles sau Copenhaga.
În anul 1904 îşi închide un cabinet particular, urmând să se ocupe exclusiv de „Societatea Materna”, iar spre finalul vieţii, a acordat îngrijiri medicale la Institutul şi internatul Evanghelic, denumit Spitalul Militar temporar nr. 134, în anii Primului Război Mondial.
Sănătatea nu i-a mai permis însă să-și continue activitatea, iar la 16 noimebrie 1919, la 62 de ani, prima femeie doctor din România se stinge din viață, înconjurată de câteva dintre discipolele sale.
Surse: radioromaniacultural.ro, adevărul.ro, a1.ro.
