Cât câștigă un călugăr în 2023, în România. Un preot din Iași rupe tăcerea

Cât câștigă un călugăr în 2023, în România. Salariile clericilor sunt constant dezbătute, astfel că un preot din județul Iași a pus capăt tuturor speculațiilor.
Părintele Calistrat Chifan de la Mănăstirea Vlădiceni, din județul Iași, a explicat care sunt veniturile oamenilor bisericii.
Cât câștigă un călugăr în 2023
Părintele a explicat că există mai multe categorii de mânăstiri, iar veniturile și bugetele lor sunt diferite. Cele declarate monumente istorice au cele mai mari venituri, susține acesta.
„Un călugăr câștigă întâi Împărăția lui Dumnezeu, cel mai mult decât toate. Că i s-a dedicat lui Dumnezeu și spune: „De Mă veți asculta, voi scrie numele voastre în cartea vieții.” Și aici o luăm în felul următor. Sunt patru categorii de mănăstiri: mănăstirile monument istoric voivodale și istorice – astea sunt mănăstirile cu cel mai mare venit. Venit ce înseamnă? Tot ce se adună de la oameni: lumânăre, un pomelnic, o ctitorie, o donație, orice fac ei. Aceștia se contabilizează de către un secretar și un casier și se numește punga de obște. Ce înseamnă punga de obște? De acolo mănăstirea își plătește lumina, își ia veștmintele, își ia lemnele, își ia hrana, își îmbracă călugării, își îmbracă călugărițele sau ce-i în mănăstirea respectivă, se gestionează, repară un gard, construiește ceva. Acela se numește venit de obște”, a declarat părintele Calistrat Chifan, potrivit bzi.ro.
Puțini știu faptul că măicuțele și călugării din cadrul BOR au salariu lunar. În plus, ei sunt considerați bugetari și deci primesc bani de la stat în fiecare lună. Suma pe care o primesc este puțin peste salariul minim pe economie.
Citește și: Cutremur puternic în România! Seismul s-a produs în urmă cu puțin timp și a fost resimțit în mai multe orașe
Măicuțele și călugării sunt considerați bugetari
Aproximativ 10.000 de călugări și măicuțe se află în țara noastră, însă aceștia nu beneficiază în totalitate de sumele care le revin. Conform regulamentului Bisericii, monahii care primesc salariu sunt obligați să depună la casieria mănăstirii jumătate din salariu sau pensie spre a fi în folosul obștii.
Așadar, aproximativ 70% din suma primită sunt dați mănăstirii pentru punga de obște, precizează părintele Calistrat Chifan. În cazul în care călugării aleg să doneze mănăstirii întreaga sumă pe care o primesc drept salariu de la stat, conducerea mănăstirii se va ocupa de achiziționarea tuturor celor necesare. Există și venit din alte surse atunci când clericul face maslu, spovedește, citește rugăciuni, stropește cu agheasmă o mașină sau citește unui credincios bolnav o rugăciune pentru sănătate.
„Acum să spunem că dintre călugării aceștia, patru, cinci, șase, sunt și clerici. Clericul ăla face maslu, spovedește, citește rugăciuni, stropește cu agheasmă o mașină, citește unui credincios bolnav, poate face un maslu la casa unui bolnav sau face o agheasmă, se numește venit din alte surse. Așa e în fișa administrativă, financiară, când se face execuția bugetară. Și tu faci în felul următor. Dacă ești preot, 70% îi dai mănăstirii pentru punga de obște, că nu ai dreptul să ai punga ta sau în acord cu starețul poți să spui așa: „Părinte, uite, eu vreau să repar gardul ăsta, că vreau și eu să fiu ctitor sau vreau să pun și eu bani la clădirea asta, să mă pomenească și pe mine când n-oi fi. E tot în cadrul mănăstirii.”, a mai spus părintele Calistrat Chifan.
BOR precizează că valoarea toată a contribuțiilor la salariile personalului din Administrația patriarhală se ridică la 557.472 de lei în fiecare lună. În plus, Patriarhia Română contribuie la bugetul de stat și cu impozitele pe salariile integrale, asigurări de sănătate şi contribuţii sociale, în valoare de 575.087 de lei.




