Toma Caragiu, găsit la 6 zile de la cutremur alături de un un bun prieten „îmbrățișați de disperare”
La cutremurul din 1977 au murit mulți oameni, printre care și Toma Caragiu. Acesta a fost găsit după șase zile de la cutremur, iar chipul său era distrus. Colegii l-au recunoscut după păr.
În acea zi, Toma Caragiu era liber. Nu avea repetiţie la teatru, nici filmare, nici înregistrare, nici spectacol, nici lectură, nici probă de costum, nici vizionare.
0ra 9.30 – Toma Caragiu se urcă în maşina personală, alături de soţie, şi pleacă din Bucureşti spre Periş.
ora 12.00 – mărturiseşte că vocea vechiului său prieten Chiriţă, cu care vorbise la telefon cu o seară înainte, îi sunase trist în receptor. De aceea, se hotărăşte să-i facă o vizită la Titu, la gospodăria avicolă. Acolo, la prietenul său, râde, cântă, povesteşte, e în vervă, întreţine buna dispoziţie, joacă biliard. Seara urma să participe la o petrecere, alături de echipa de filmare ce realiza primul tur de manivelă al filmului „Iarba verde de acasă“.
ora 15.00 – soţia sa se plictiseşte şi îl anunţă că intenţionează să plece în plimbare pe Valea Prahovei. Toma o priveşte mirat, tăcut, straniu, încât ea îl întreabă:„Ce te uiţi aşa la mine de parcă ţi-ai lua adio? Te sun la nouă şi jumate acasă…“.
ora 18.30 – unul din oaspeţii aflaţi la Chiriţă se oferă să-l ducă pe Toma Caragiu la Bucureşti cu maşina sa. Sosiţi în faţa blocului, nu se îndură să se despartă, mai stau de vorbă la uşa liftului. Actorul locuia la etajul al II-ea.
ora 19.22 – îl sună la telefon Cristian Popişteanu. După moartea lui Toma, acesta şi-a amintit despre conversaţia avută:„Cum să-mi imaginez eu că telefonul lui a fost apelul de adio? Doar ştiam că are atâtea de făcut în lungul său drum, doar vocea lui era mai stenică precum oricând, doar tandreţea, grija şi încurajările lui pentru refacerea sănătăţii mele erau mai copleşitoare ca până atunci. M-a rechemat peste câteva minute spre a mă înştiinţa că joacă în «O scrisoare pierdută», duminică, 6 martie, la matineul de la ora 10.00.
Destinul intercepta ultima noastră convorbire. Doar m-a chemat pentru a mă anunţa că se pregătea pentru apariţia la o festivitate, sâmbătă seara;îmi vorbea cu responsabilitate sporită despre apropiatul turneu peste hotare;doar îmi proiecta – spre încântarea mea – crâmpeie dintr-un scenariu de prim-plan pe care-l pregătea cu bunii săi prieteni de la televiziune.”
ora 19.30 – îi telefonează lui Alexandru Bocăneţ, anunţându-l că este acasă şi că îl invită la el, să stea de vorbă, să discute despre proiectele lor.
ora 20.10 – Toma coboară la barul „Continental” să cumpere apă minerală şi ţigări. Barul nu e deschis, însă, actorul, fiind de-al casei, şi iubit de toţi, e servit imediat.
ora 20.30 – soseşte Andu Bocăneţ, care-i dă vestea că primul său film, “Gloria nu cântă”, unde Toma are rol principal, a ieşit din laborator. Actorul pune pe masă o sticlă cu whiskey, toarnă în două pahare, pentru a ciocni în cinstea evenimentului, deşi Bocăneţ nu bea. Sunt amândoi în sufragerie.
ora 21.10 – îi telefonează Mariana Calotescu pentru a-i propune, în numele soţului ei, regizorul Virgil Calotescu, rolul principal în filmul „Un autobuz pentru moarte” devenit ulterior „Operaţiunea autobuzul”.
Ora 21.22 – Bucureştiul se cutremură apocaliptic, a scris Historia.
Ion Caramitru spune cum a fost găsit Toma Caragiu
„Mi-am dat seama că era în casă, iar blocul lui ştiam că se prăbuşise. Am fugit acolo. Toma stătea la etajul 2, iar blocul se prăbuşise până la nivelul etajului 3. Acolo am găsit câinele lui, un câine frumos, care era în casă, dar Toma nu era. Pe masă se aflau 4 pahare de whisky şi apă minerală, deci au fost patru persoane. Uşa spre casa scărilor era blocată. Am pus urechea acolo şi am auzit gemete. Am strigat dupa el, dar nu am primit niciun răspuns. A durat 6 zile si 6 nopti până a fost dezgropat”, își amintește actorul.
„De acolo au fost scoase, se pare, 120 de cadavre. Toma a fost găsit căzut pe spate. Îmi aduc aminte că l-am văzut, cu ochelarii căzuţi pe lângă el, ochelari la care ținea foarte mult, primiți de la Liviu Ciulei. Peste el, îmbrăţişaţi de altfel, era regizorul care venise în vizită la el, Alexandru Bocăneţ, da… Probabil s-au luat în braţe în disperare şi au murit aşa, împreună. Dacă Bocăneţ avea chipul întreg, Toma era desfigurat complet, avea chipul schimonosit”, a mai povestit Ion Caramitru, potrivit Libertatea.
Alexandru Bocăneț (n. 15 februarie 1944, București, România – d. 4 martie 1977, București, România) a fost un regizor român. A urmat cursurile IATC, secția regie, absolvent promoția 1968. Dintre realizările sale la Televiziunea Română se remarcă serialul de divertisment „Profil pe 625 de linii” – cu trio-ul Florian Pittiș, Anda Călugăreanu și Dan Tufaru, emisiunea „Gala Lunilor”- cu Florin Piersic, Carmen Stănescu, Stela Popescu și Orchestra condusă de Sile Dinicu.
Cine a fost Toma Caragiu
Actorul Toma Caragiu s-a născut la 21 august 1925 şi a copilărit la Ploieşti, unde a urmat ciclul gimnazial la Liceul “Sfinţii Petru şi Pavel”. Talentul său a fost remarcat de atunci, fiind ales pentru trupa de teatru a liceului. A absolvit cursurile liceale în 1945 şi s-a înscris la Facultatea de Drept, dar a abandonat cursurile şi s-a înscris la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică Bucureşti, clasa Victor Ion Popa, potrivit site-ului www.cinemagia.ro.
Debutul a avut loc, în 1948, pe scena Studioului Teatrului Naţional din Piaţa Amzei, când era student în anul III, cu rolul unui scutier din ”Toreadorul din Olmado”, în regia maestrului Ion Sahighian, precizează sursa menţionată mai sus. La 1 mai 1948, a fost angajat ca membru al Teatrului Naţional, iar în 1949 a absolvit Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică.
În perioada 1951-1953 a jucat pe scena Teatrului de Stat din Constanţa, iar în 1953, la vârsta de 28 de ani, a fost numit director al Teatrului de Stat din Ploieşti, funcţie pe care o va deţine timp de 12 ani. A interpretat pe scena ploieşteană 34 de roluri, perioada 1953-1965 fiind apreciată drept ”Epoca Caragiu”, scrie site-ul www.teatruploiesti.ro.
La începutul anilor ’60, a fost invitat de Liviu Ciulei la Teatrul Bulandra din Bucureşti. Dintre numeroasele roluri în teatru amintim: Rică Venturiano – ”O noapte furtunoasă” de I. L. Caragiale; Truffaldino – ”Slugă la doi stăpâni” de Carlo Goldoni; Figaro – ”Nunta lui Figaro” de Beaumarchais; Ianke – ”Take, Ianke şi Cadâr” de Victor Ion Popa; Pampon – ”D’ale carnavalului” de I.L. Caragiale; Bertoldo – ”Bertoldo la curte” de Leunid Rahmaninov; Mackie Sis – ”Opera de trei parale” de Bertolt Brecht; Tipătescu – ”O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale; Primarul – ”Revizorul” de Gogol, Ion – ”Puterea şi adevărul” de Titus Popovici; James Tyrone – ”Lungul drum al zilei către noapte” de Eugene O’Neill, mai precizează site-ul menţionat.
Toma Caragiu a jucat roluri de comedie, dar şi drame. Unul dintre filmele sale foarte cunoscute este “Actorul şi sălbaticii” (1975), în care Toma Caragiu interpretează rolul unui alt mare actor – Constantin Tănase.
Din bogata filmografie a lui Toma Caragiu amintim: ”Vremea zăpezilor”, ”Şeful sectorului suflete”, ”Subteranul”, ”Răpirea fecioarelor”, ”Răzbunarea haiducilor”, ”Haiducii lui Şaptecai”, ”Zestrea Domniţei Ralu”, ”Săptămâna nebunilor”, ”Facerea lumii”, ”Bariera”, ”Ciprian Porumbescu”, ”Operaţiunea Monstrul”, ”Serenada pentru etajul XII”, ”Buzduganul cu trei peceţi”, ”Nufărul roşu”, ”Vara romantică”, ”Poveste sentimentală”, ”Străzile au amintiri”, ”Procesul alb”, ”Brigada Diverse intră în acţiune”, ”Brigada Diverse în alertă!”, ”B.D. la munte şi la mare”, ”Trei scrisori secrete”, ”Mastodontul”, ”Premiera”, ”Tufă de Veneţia”, ”Gloria nu cântă”, ”Marele singuratic”.
A avut zeci de înregistrări în emisiuni radio sau la televiziune, fiind celebre monologurile sale, dar şi scenetele în care avea parteneri alţi mari actori, în emisiuni de divertisment tv.
A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural Clasa a III-a (1967) ”pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.
Toma Caragiu a murit în urma cutremurului din 4 martie 1977, împreună cu prietenul său, regizorul Alexandru Bocăneţ. Cei doi sărbătoreau finalizarea filmului ”Gloria nu cântă”, regizat de Bocăneţ, în care maestrul Toma Caragiu juca rolul principal, şi se aflau în locuinţa actorului din blocul Continental, situat în strada Colonadelor, în spatele Muzeului Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu).
