Sfinții Petru și Pavel, sărbătoare mare pentru români. Ce nu ai voie să faci în această zi
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi an de an pe data de 29 iunie. Cei doi apostoli sunt consideraţi discipolii lui Iisus care au contribuit cel mai mult la răspândirea creştinismului în lume.
Peste 500.000 de români își serbează onomastica în această zi.
Cei mai mulţi dintre sărbătoriţi sunt bărbaţi şi cele mai întâlnite prenume sunt Petru – 127.370, Paul – 78.535, Petre – 51.065, Petrică/Petrica – 33.975 şi Pavel – 30.899.
În rândul femeilor, cele mai multe care îi au ca patroni spirituali pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost botezate Paula – 49.086, Petronela – 35.966, Petruţa/Petruta – 24.386, Petra – 11.851 şi Paulina – 11.833.
Cine au fost sfinții Petru și Pavel
Sfântul Petru, fratele Sfântului Apostol Andrei, era de origine din Bethsaida, localitate aflată în apropierea Lacului Tiberiadei. Numele lui Petru a fost Simon. La acceptarea lui ca apostol, primeşte numele de Chifa, echivalentul lui Petru în aramaică, ceea ce înseamnă ‘piatră’. Asemenea fratelui său, el a fost pescar.
Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin şi a fost elevul învăţatului Gamaliel. Luptând împotriva creştinilor, Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ştefan. Pe calea Damascului însă i se arată Hristos într-o lumină orbitoare şi îl mustră: “Saule, Saule de ce mă prigoneşti?”. El se converteşte şi primeşte botezul de la Anania, episcopul Damascului.
Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare şi a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67, în ziua de 29 iunie.
Sfinții Petru și Pavel. Tradiții și superstiții
În tradiția populară, ziua Sfinților Petru și Pavel este denumită și Sânpetru de vară, zi care marchează miezul verii agrare și începutul secerișului.
Sfântul Petru este patronul agriculturii şi răspunde de starea recoltelor, patronează căldura şi ploaia şi pedepseşte cu tunete şi grindină pe cei ce-l nesocotesc.
Se zice că, atunci când Sfântul Petru plesneşte din bici, sar din acesta scântei care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.
O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.
Începând cu 29 iunie, cucul și privighetorile nu mai cântă. Se spune că nucile și alunele vor fi viermănoase dacă tună și fulgeră în ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel.
În această zi se respectă tradiția Moșilor de Sânpetru, pentru a avea spor în casă. Se sfințesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci și acrișoare. Aceste ofrande se împart apoi celor nevoiași.
Oamenii pistruiați trebuie să se spele cu apă pe față la miezul nopții, atunci când va cânta cocoșul. În acest fel, pistruii nu se vor mai înmulți, potrivit tradiției.
Mamele le oferă fiicelor o punguță roșie în care se pun un cățel de usturoi și frunze de pelin. Fetele trebuie să poarte acest talisman timp de trei zile. În acest fel vor fi ferite de farmece și iele, care le-ar putea fura norocul.
În ziua de 29 iunie nu se spală, nu se coase și nu se lucrează. Se spune că cei care nu respectă aceste interdicții vor atrage forțele necurate. Nu se lucrează la câmp.
