Sfânta Maria 2024. Ce este complet interzis să faci în ziua Adormirii Maicii Domnulului
În fiecare an, pe data de 15 august, creştinii prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare, una dintre cele mai mari sărbători din an.
Sfânta Maria sau Adormirea Maicii Domnului este o sărbătoare ortodoxă și catolică, celebrată pe 15 august în care se comemorează trecerea Fecioarei Maria din această lume.
Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare este una dintre cele mai mari sărbători din an. Potrivit tradiţiei Bisericii, în ziua de 15 august este momentul în care Maica Domnului a fost înălţată la Cer de Fiul său, Mântuitorul Iisus Hristos.
Maica Domnului este singura dintre sfinții Bisericii Ortodoxe care are o rânduială liturgică a punerii în mormânt, asemănătoare cu cea a Mântuitorului.
Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, deşi mărturii despre existenţa ei nu avem decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu, cultul ei cunoscând de atunci o foarte mare dezvoltare.
Potrivit tradiției creștine, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este precedată de postul Sfintei Marii, care durează două săptămâni.
Sfânta Maria 2024. Ce este complet interzis să faci în ziua Adormirii Maicii Domnulului. Tradiții, superstiții și obiceiuri
În ziua sărbătorii Adormirii Maicii Domnului, în Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis-de-dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune. Acestea sunt sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor.
De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică și le aşază la icoane. În modul acesta, se crede că familiile lor vor fi protejate de boli şi de necazuri.
Printre superstiţiile de ziua de Sfânta Maria Mare se regăsesc şi cele legate de foc. În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de această sărbătoare. Se spune că, în caz contrar, oamenii riscă să se îmbolnăvească, să le ia foc acareturile şi să ia boli care pocesc pentru cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile. Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.
Tot în această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi.
De asemenea, în dimineaţa de 15 august se tămâiază mormintele. În ziua de Sfântă Mărie, ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârşite.
În ziua de Sfântă Mărie, ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârşite.
Din 15 august se deschide şi sezonul nunţilor, acesta ţinând până la intrarea în postul Crăciunului. Perioada dintre Sfânta Marie Mare (15 august) şi Sfânta Marie Mică (8 septembrie) mai este cunoscută în popor şi sub denumirea de Între Sântămării. Această perioadă, spune tradiţia, este considerată a fi potrivită pentru semănăturile de toamnă.
