Postul Paștelui, cel mai greu post al anului. Ce nu au voie să facă credincioșii în această perioadă
Postul Paștelui este cel mai dificil post al anului, fiind extrem de restrictiv și cu foarte puține ”dezlegări” la pește.
În anul 2026, Postul Paștelui a început luni, 23 februarie, și se va încheia pe data 11 aprilie – sâmbăta mare. Anul acesta, creștinii ortodocți vor sărbători Paștele pe data de 12 aprilie.
Pe durata postului, creștinii ortodocșii respectă restricții alimentare, renunțând la carne și alte produse de origine animală, ouă și lactate cu excepția zilelor în care este permis consumul de pește.
De ce este cel mai greu post din an
Postul Paștelui este considerat cel mai aspru post din an din mai multe motive. Pe lângă durata de peste șase săptămâni, are doar două zile cu dezlegare la pește, implicând un regim alimentar strict, care presupune renunțarea la carne, lactate, ouă și, în anumite zile, chiar și la ulei și vin.
Potrivit rânduielilor bisericești, luni, miercuri și vineri sunt zile de post negru, în care credincioșii cu putere de înfrânare nu mănâncă nimic până seara. Marți și joi este permis consumul de mâncare uscată – fructe, legume, pâine – fără ulei sau vin. Sâmbăta și duminica există dezlegare la ulei și vin, acestea fiind considerate zile de ușurare
Spre deosebire de alte posturi, care includ mai multe zile de dezlegare la pește, Postul Paștelui are doar două: 25 martie, de Buna Vestire și de Florii.
Ce semnifică Postul Paștelui
”Perioada Postului Paștelui reprezintă un interval dedicat atât curățirii sufletești, cât și disciplinei trupului, prin rugăciune, spovedanie, fapte bune și restricții alimentare, pregătind credincioșii să întâmpine Învierea Domnului cu inima purificată și spiritul întărit.
Înainte de debutul postului, tradiția ortodoxă marchează ultimele zile de consum liber de produse de origine animală, cunoscute sub denumirile de „Duminica Lăsatului Sec de Carne” și „Duminica Lăsatului Sec de Brânză”, semnalând tranziția de la alimentația obișnuită către regimul specific perioadei de post. În Sfânta Scriptură, intervalul de 40 de zile este consacrat pregătirii și purificării spirituale, menite să apropie credincioșii de Dumnezeu.
Această durată simbolică apare în momente esențiale ale istoriei biblice: Moise a postit 40 de zile pe Muntele Sinai înainte de a primi Tablele Legii, Ilie a petrecut 40 de zile în post până la Muntele Horeb, iar Mântuitorul a rămas 40 de zile în deșert înainte de a începe propovăduirea Evangheliei, pregătindu-se astfel să transmită oamenilor învățătura Sa despre Dumnezeu și mântuire”, a explicat preotul Dan Damaschin.
