Femeia care a fost singura mare dragoste a lui Dem Rădulescu. Povestea uluitoare de dragoste a marelui actor

Marele actor Den Rădulescu a fost căsătorit de două ori, însă marea sa dragoste a fost cea de-a doua sa soție, Adrian Schiopu.
Povestea celor doi este extrem de interesantă, plină de pasiune și necunoscut. Actorul s-a îndrăgostit de cea care avea să îi devină soție în vremea în care aceasta era încă studentă, dar a așteptat ca aceasta să își termine studiile, înainte de a o lua de soție.
Din iubirea lor s-a născut o fiică, Irina Rădulescu. Tânăra este o actriță apreciată, călcând pe urmele părinților săi.
”Este o poveste foarte frumoasă. Mama avea 18 ani, era la Constanța la liceu și voia să dea la teatru și o cunoștință îl știa pe actorul Dem Rădulescu de la București. S-a dus la București mama și tata avea repetiție la Teatrul Național și a chemat mai mulți tineri pe care urma să îi asculte în ziua respectivă, după repetiție. Mama îmi povestea că erau niște fete machiate, cu fuste. Eu eram de la malul mării, naturală, cu părul în vânt’. Tata cred că a scanat-o.
Firește că nu au fost împreună, dar din momentul ăla el întotdeauna a fost prezent. Unde se întorcea ea, era și el. S-au căsătorit după mai mulți ani. Dar el era acolo. A văzut-o, a stat în banca lui. Când ne pălește iubirea, suntem și răbdători”, povestea Irina Rădulescu, relatează divahair.ro.
Adriana Șchiopu i-a rămas fidelă soțului ei până în ultima clipă. Aceasta i-a fost alături neîncetat în cei 16 ani de căsnicie. Din păcate, povestea lor a ajuns la final pe 17 septembrie 2000, când actorul s-a stins fulgerător la numai 69 de ani. Pe atunci, soția sa, care a rămas văduvă, avea doar 46 de ani. Fiica lor avea, la acea vreme, 13 ani.
Irina Rădulescu, fiica lui Dem Rădulescu: ”Amintiri triste nu am alături de el”
Tânăra a păstrat în suflet amintiri prețioase din perioada în care se bucura de prezența tatălui său.
„Cele mai dragi amintiri alături de tatăl meu… sunt lungile plimbări pe înserat prin oraș, pe vânt, pe ninsoare, pe orice vreme… Era marea noastră plăcere… Tata îmi povestea tot felul de lucruri – întâmplări adevărate, povești inventate de el – cu darul lui genial, iar eu râdeam cu toată ființa mea. Amintiri triste nu am alături de el, poate în absența lui… Aveam 13 ani când a murit. Dar am continuat să am parte de prezența minunată și esențială a mamei mele”, mai spune Irina.