Fără ei lumea ar fi arătat altfel! Da, sunt români, iar invențiile lor au schimbat definitiv viaţa a milioane de oameni

Un român continuă să salveze vieți în întreaga lume, chiar și acum, la aproape 90 de ani de la moartea lui, iar o româncă oferă femeilor “tinerețe fără bătrânețe”. Altuia îi datorăm călătoria cu avionul, iar unuia trebuie să îi mulțumim pentru scrisul elegant. Iar lista poate continua.
În spatele genilor ale căror invenții au revoluționat lumea se află oameni simpli, care au luptat cu îndârjire pentru a-și îndeplini visurile. Realizările lor au trecut granițele țării, dar și testul timpului.
Iată câteva dintre marile numele pe care le-a dat România și care au scris o parte importantă din istoria lumii:
Români care au schimbat lumea
Ana Aslan, femeia care a descoperit “tinerețea fără bătrânețe”

Ana Aslan
O româncă a reușit să inventeze leacul “tinereții fără bătrânețe”. Ana Aslan, medic în gerontologie, a pus bazele geriatriei românești și a inventat produse revoluționare pentru tratarea afecțiunilor specifice bătrânilor. În 1949, românca a început să studieze efectele procainei, pe baza cărora a realizat linia Gerovital. Eficiența lor a fost dovedită de repetate ori, încetinind efectele îmbătrânirii cu 40%.
Reușita ei a schimbat întreaga lume, iar printre personalitățile care au beneficiat de acest tratament se numără: Mao Zedong, Charles de Gaulle, Pablo Picasso, Sir Winston Churchill, Charlie Chaplin, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Aristotle Onassis, John F. Kennedy. În 1980, alaturi de farmacista Elena Polovrageanu, Ana Aslan a creat un nou remediu-minune, care îi si poarta numele: Aslavital.
Citește și: Regina Înălțimilor. Smaranda Brăescu, prima paraṣutistă din România
Henri Coandă, creatorul primului avion cu reacție

Henri Coandă
Un alt geniu fără de care probabil că viața noastră ar fi arătat altfel astăzi este Henri Coadă, care a creat una dintre cele mai importante realizări tehnologice din istorie: avionul cu reacție.
În 1910, Henri Coandă a creat şi testat primul avion cu reacţie din lume – numit “Coandă 1910″, pe care l-a prezentat şi la Salonul Internaţional de Aeronautică din Paris. În acelaşi an, a observat un fenomen care avea să fie numit “efectul Coandă”, care este, de fapt, invenţia ce l-a făcut celebru. Descoperirea va fi brevetata mai târziu, abia în 1934, sub denumirea „Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui fluid într-un alt fluid”.
Activitatea lui Henri Coandă este cu adevărat impresionantă. De-a lungul întregii sale activităţi, românul a fost autorul a 250 de brevete de invenţii în domenii diverse, primind şi titluri de onoare, printre care cel de Membru al Societăţii Regale de Aeronautică din Londra şi acela membru al Academiei Române. De asemenea, a primit şi titlul de Doctor Honoris Causa al institutului Politehnic Bucureşti.
Petrache Poenaru, creatorul “condeiului portăreț fără sfârșit”

Petrache Poenaru
Un român a inventat “condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală“. Vă dați seama despre ce e vorba? Elegantul stilou a fost inventat de Petrache Poenaru, el fiind și primu român care a obținut un brevet de invenție.
În 1827, la numai 28 de ani, Petrache Poenaru brevetează un toc cu pompiţa, care la vremea respectivă este cunoscut sub numele de stilograf. Numele pompos trecut pe brevetul de invenție este cunoscut astăzi în întreaga lume drept stilou, instrument de scris asociat cu eleganța și sobrietatea. Cu această ocazie, Poenaru a devenit practic primul român care a obţinut un brevet de invenţie.
Nicolae Păulescu, românul care salvează și astăzi sute de mii de vieți

Nicolae Păulescu
Invenția lui Nicolae Păulescu, un nume necunoscut de mulți, salvează și astăzi sute de mii de vieți. Pe 8 noiembrie 1869, într-o casă de pe Calea Moşilor, din București, lua naștere medicamentul care salvează zilnic mii și mii de vieți: insulina.
Descoperirea ce ar fi trebuit să aducă faimă cercetătorului român a fost publicată în august 1921 în publicaţia de specialitate Archives Internationales de Physiologie, revistă care apărea simultan în Franţă şi Belgia. Pancreina, cum o numea el, provoca scăderea glicemiei, dar și a corpilor cetonici și a ureei în sângele câinilor care sufereau de diabet.
Cu toate acestea, la diferenţă de aproximativ un an, cercetătorii canadieni Fr. Grant Banting şi Ch. Herbert Best anunţă că au descoperit insulina, ba chiar în 1923, cei doi sunt premiaţi cu Premiul Nobel. În urma unei campanii internaționale, Păulescu este recunoscut drept inventatorul insulinei de către profesorul A.W.K. Tiselius, vicepreşedinte al Fundaţiei Nobel, însă acest lucru se întâmplă abia în 1969, la 38 de ani după moartea acestuia.
Citește și: Maria Cuţarida Crătunescu, prima femeie doctor din România și prima feministă a țării
Emil Palade, primul român care a căștigat premiul Nobel

Emil Palade
Prezentat în enciclopediile lumii că “om de știință american de origina română”, Gheorghe Emil Palade a fost laureat al premiului Nobel pentru știință și medicină, în anul 1974. Este cunoscut că specialist în domeniul biologiei celulare.
Savantul român a primit celebra distincție din partea președintelui american Ronald Reagan, care i-a acordat românului Medalia Nationala pentru Știință, în anul 1986. Marea descoperire a cercetarilor lui George Emil Palade a fost explicarea mecanismului celular al producției de proteine.
Emil Racoviță, omul care a făcut lumină în peșteră

emil racovita
Emil Racoviță este primul român care a plecat într-o expediție în Polul Sud, Antarctica. Acolo, a reușit să facă studii despre viața pinguinilor și a mamiferelor acvatice. De remarcat, este faptul că a fost cel care a descoperit balena cu cioc, fapt ce a determinat să rămână în istoria științei.
Biospeologia a fost marea lui pasiune. A studiat mii de organisme care îsi duceau viața în pesteri si a înfiintat, la Cluj, primul institut speologic din lume. Racoviță a devenit președinte al Academiei Române în trei mandate. Comunitatea științifică internațională i-a oferit o mulțime de distincții și funcții onorifice.
În cinstea sa, o nava oceanografică românească și cea mai mare peșteră din Republica Moldova îi poartă numele marelui speolog român.