De ce se ține post în Ajunul Bobotezei. Românii nu trebuie să mănânce de ”dulce” pe 5 ianuarie
Pe data de 5 ianuarie, creștinii ortodoși sărbătoresc Ajunul Bobotezei. În această zi se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea nimic.
Canoanele Bisericii învaţă că în Ajunul Bobotezei se ajunează total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. În Tipicul Sfântului Sava se menționează că, dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ţine post negru.
Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI. În vremea respectivă, catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune timp de 40 de zile pentru a primi botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau sa participe pentru prima data la liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească.
În prezent, creştinii postesc în Ajunul Bobotezei, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfinţită, adică Agheasma Mare. Din bătrâni se spune că cine reușește să nu mănânce nimic în ziua de ajun al Bobotezei va fi sănătos și norocos tot anul.
Tradiții și obiceiuri în Ajun de Bobotează
În Ajunul Bobotezei sunt săvârșite Ceasurile împărătești, Liturghia Sfanțului Vasile cel Mare unita cu Vecernia și apoi Sfințirea cea mare a apei.
De asemenea, în Ajunul Botezului Domnului, preotul merge la credincioși pentru a le sfinti casele și gospodăria prin stropire cu Agheasma Mare, iar creștinii în așteaptă cu bucurie.
În unele sate românești, fetele nemăritate trebuie să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, pentru a-și visa ursitul.
O altă tradiție veche spune că fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă a doua zi îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.
Potrivit altor tradiţii, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.
