BREAKING – Curtea Constituțională respinge legea Guvernului Bolojan privind pensiile magistraților
Curtea Constituțională a României (CCR) a admis luni sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) împotriva legii prin care Guvernul condus de Ilie Bolojan a dorit să schimbe regimul pensiilor pentru judecători și procurori. Executivul își asumase răspunderea pe acest proiect la 1 septembrie.
Înalta Curte a reclamat că actul normativ „a ignorat rolul fundamental al pensiei de serviciu în menținerea independenței justiției”, atrăgând atenția că modificările contravin numeroaselor decizii anterioare ale CCR.
Ce prevedea legea declarată neconstituțională
– plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din ultimul salariu brut, ca în prezent;
– pensionarea doar la 65 de ani, vârsta standard din sistemul public;
– creșterea vechimii necesare de la 25 la 35 de ani pentru a putea ieși la pensie.
Cine a decis respingerea legii
CCR are în prezent 9 membri: Simina Tănăsescu (președinte), Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura-Iuliana Scântei, Bogdan Licu, Marian Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș. Hotărârea de neconstituționalitate a venit după două amânări succesive, în 24 septembrie și 8 octombrie. Este și prima decizie majoră dată de noua componență a Curții.
Reacția Guvernului
Premierul Bolojan susținea, la momentul asumării răspunderii, că proiectul era necesar pentru „a introduce un minim de echitate”, invocând pensiile foarte mari – unele între 35.000 și 40.000 de lei – și vârsta mică de pensionare a magistraților (48–49 de ani). Întrebat atunci dacă își va da demisia dacă legea va fi respinsă, Bolojan spunea că „dacă un jalon atât de important cade, e greu de presupus că Guvernul mai are legitimitatea de a promova reforme similare”.
Argumentele ICCJ
Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a acuzat că proiectul a încălcat nu mai puțin de 37 de decizii obligatorii ale CCR și principii fundamentale ale statului de drept, printre care: independența justiției, securitatea juridică, neretroactivitatea legii și principiul încrederii legitime. De asemenea, ÎCCJ a subliniat că nu a fost solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pe forma finală a legii.
„Independența justiției nu poate fi negociată. Ea este o condiție de bază a democrației și a statului de drept”, au transmis judecătorii instanței supreme.
Consiliul Superior al Magistraturii și majoritatea instanțelor și parchetelor din țară au criticat, la rândul lor, proiectul, reclamând „un climat de ostilitate” și avertizând că magistrații nu pot fi transformați în țap ispășitor pentru problemele economice și sociale ale României.
