Asistații social, trimiși la muncă în folosul comunității

România ar putea copia modelul german: muncă obligatorie pentru unii beneficiari de ajutor social
Mii de români primesc bani de la stat fără să facă nimic – modelul german ar putea fi soluția.
Fenomenul ajutorului social nejustificat continuă să provoace nemulțumire în România. În 2024, potrivit datelor Ministerului Muncii, peste 259.000 de persoane au beneficiat de venitul minim de incluziune, iar aproape 15.000 dintre acestea au refuzat să muncească sau să caute un loc de muncă, deși sunt apte de muncă.
În timp ce în România discuțiile despre condiționarea ajutoarelor sociale rămân mai mult teoretice, Germania a implementat deja soluții concrete. Orașul Essen, din landul Renania de Nord-Westfalia, propune ca persoanele care primesc ajutor social și pot munci să desfășoare activități utile comunității cel puțin trei ore pe zi – de la curățenie stradală la lucrări de întreținere a spațiilor publice. Inițiativa vine din partea lui Peter Renzel, șeful departamentului de asistență socială, care spune că este “normal ca beneficiarii de ajutor social să contribuie înapoi la societate atunci când sunt capabili să facă asta”.
Măsura ar viza doar persoanele sub 65 de ani, cu evaluări medicale anuale pentru a stabili aptitudinea de muncă. De asemenea, se ia în calcul și includerea solicitanților de azil, combinând munca cu cursuri de limbă pentru o mai bună integrare. Essen nu este însă singurul oraș german care a adoptat această idee: în Schwerin, de la finalul anului 2024, beneficiarii de ajutor social și solicitanții de azil lucrează în cadrul programului numit „joburi de 1 euro”, primind o sumă simbolică pentru orele lucrate, menită să stimuleze disciplina muncii și integrarea socială.
Criticii avertizează că aceste măsuri pot genera costuri suplimentare pentru stat și că sunt utile doar în cazul celor care refuză efectiv să muncească, nu pentru persoanele cu dificultăți reale de angajare.
Și România are deja un cadru legal similar: persoanele apte de muncă care primesc venit minim garantat pot fi obligate să presteze până la 72 de ore lunar de muncă în folosul comunității, iar refuzul duce la suspendarea ajutorului social. În plus, familiile cu cel puțin un membru angajat beneficiază de o majorare de 15% a ajutorului social, însă stimulentele existente nu par să fie suficiente pentru a reduce pasivitatea.
Fenomenul asistenței sociale nemeritate continuă să provoace indignare: românii se întreabă de ce trebuie să muncească și să plătească taxe, în timp ce alții trăiesc ani de zile doar din bani publici. Poate că soluțiile adoptate de Germania, bazate pe drepturi și obligații reciproce, ar putea fi un model pentru România, asigurând un echilibru între sprijin social și responsabilitate civică.




