Crăciunul. Tradiții și superstiții. De ce sărbătorim nașterea Domnului pe 25 decembrie
Creștinii celebrează Crăciunul, sărbătoarea Nașterii Domnului, în fiecare an, pe 25 decembrie. Crăciunul este sărbătoarea care comemorează evenimentul nașterii lui Iisus Hristos din Fecioara Maria și este celebrat de majoritatea creștinilor pe data de 25 decembrie, potrivit calendarului Gregorian.
De ce sărbătorim nașterea Domnului pe 25 decembrie
Există două teorii majore cu privire la motivul pentru care Crăciunul este sărbătorit pe 25 decembrie. Una, numită uneori ipoteza „istoriei religiilor”, sugerează că sărbătoarea Crăciunul a apărut pentru a înlocui una sau mai multe sărbători păgâne. Cealaltă teorie, numită adesea ipoteza „calculului”, sugerează că primii creștini au folosit o formă de calcul pentru a ajunge la data de 25 decembrie ca zi de naștere a lui Iisus Hristos, potrivit publicației Live Science.
Tradiții și obiceiuri de Crăciun
Tradiția spune că Maica Domnului, fiind pe cale să nască, cere adăpost lui Moș Ajun. Acesta, fiind sărac, o îndrumă către fratele lui, Moș Crăciun. Acesta este stăpânul staulului unde au stat Iosif și Maria, care nu au găsit loc la han. Nevasta lui Moș Crăciun a ajutat-o pe Maria să nască.
După naștere, Iisus a fost așezat sub un măr și Moș Crăciun a început să culeagă fructe și să le arunce cu bucurie copiilor care treceau pe acolo. De aici vine obiceiul ca Moș Crăciun să aducă daruri copiilor. Cadourile sunt legate și de închinarea magilor care au adus daruri (aur, smirnă și tămâie) Pruncului Sfânt.
Tradiții și obiceiuri de Crăciun în prezent
În zilele noastre, o persoană îmbrăcată în haine roșii, cu barbă și sac cu jucării împarte cadouri tuturor copiilor. În unele case, Moșul vine noaptea când copiii dorm și lasă darurile sub bradul împodobit.
Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crăciun care se păstrează cel mai bine şi în satele româneşti. Pe lângă mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în această zi sunt legate de cultul fertilităţii şi de atragerea binelui asupra gospodăriilor. În unele sate se păstrează şi un alt obicei: cel mai în vârstă membru al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grâu şi de porumb. Bătrânii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi date găinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, că vor avea o recoltă foarte bună în anul următor dacă vor amesteca sămânţa pe care o vor pune în brazdă cu boabele folosite în ajun la primirea colindătorilor.
În satele de pe Valea Mureşului, Crăciunul este încă legat de anumite credinţe populare care se păstrează şi în prezent, iar obiceiul de a oferi daruri îşi are originile într-o legendă pe care numai bătrânii o mai cunosc. În satul Harpia, dacă primul care intră în casă de Crăciun este un bărbat, oamenii cred că este un semn de bunăstare şi sănătate pentru anul următor. Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii ţin masa întinsă toată noaptea.
