Ursula von der Leyen a transmis un mesaj ferm în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, pe fondul discuțiilor tot mai intense privind un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia. Președinta Comisiei Europene a avertizat că Moscova nu dă semne reale că ar fi pregătită să pună capăt războiului, iar situația de securitate de pe continent rămâne una fragilă și periculoasă.
Declarațiile sale vin într-un moment tensionat, după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că este încă prea devreme pentru a vorbi despre un acord de pace. În replică, Ursula von der Leyen a susținut că Rusia doar lasă impresia că ar fi interesată de pace, în timp ce acțiunile și pozițiile sale indică o strategie complet diferită.
Șefa Comisiei Europene a subliniat că Ucraina are nevoie de garanții solide de securitate și că Europa nu poate fi tratată ca un simplu spectator în negocierile care privesc viitorul continentului. Potrivit acesteia, Rusia continuă să privească Europa prin logica vechilor sfere de influență, iar acest lucru reprezintă un pericol major pentru stabilitatea internațională.
Ursula von der Leyen a vorbit și despre rundele recente de discuții purtate la Geneva și Abu Dhabi. Ea a precizat că partea ucraineană a acceptat ideile principale ale unei variante revizuite de acord, după ce prima propunere fusese considerată la Kiev prea favorabilă Moscovei. Președintele Volodimir Zelenski ar fi apreciat noua abordare drept una mai corectă, deși diferențele dintre pozițiile celor două părți rămân semnificative.
În discursul său, Ursula von der Leyen a insistat că Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraina în toate etapele procesului diplomatic. Aceasta a transmis că orice înțelegere privind încheierea conflictului trebuie să respecte un principiu esențial: Ucraina, Europa și NATO trebuie să fie implicate direct în deciziile care le privesc.
„Nimic despre Ucraina fără Ucraina. Nimic despre Europa fără Europa. Nimic despre NATO fără NATO”, a fost mesajul categoric transmis de președinta Comisiei Europene.
Un alt subiect important adus în discuție a fost cel al activelor rusești înghețate în Uniunea Europeană. Este vorba despre aproximativ 210 miliarde de euro blocate în instituții financiare europene. Belgia s-a opus până acum folosirii acestor bani pentru sprijinirea Ucrainei, invocând posibile riscuri juridice. Ursula von der Leyen a declarat însă că nu vede un scenariu în care contribuabilii europeni ar trebui să suporte eventuale despăgubiri.
Comisia Europeană a pregătit deja mai multe variante de acțiune, iar liderii europeni urmează să decidă, la finalul lunii decembrie, cum ar putea fi folosite aceste fonduri.
Tensiunile au crescut și după apariția unui plan de pace discutat între Washington și Moscova. Potrivit informațiilor apărute, acesta ar include cedarea unor teritorii aflate încă sub control ucrainean și limitarea armatei Ucrainei. Liderii europeni au reacționat rapid și au transmis că Uniunea Europeană trebuie să aibă un rol clar în orice proces de negociere.
Kremlinul respinge însă implicarea Europei. Consilierul prezidențial rus Yuri Ușakov a catalogat prezența europenilor la masa discuțiilor drept inutilă.
În paralel, Statele Unite își intensifică demersurile diplomatice. Trimisul special Steve Witkoff este așteptat la Moscova, iar secretarul american al Armatei, Dan Driscoll, urmează să ajungă în Ucraina. La Kiev, Volodimir Zelenski a anunțat că dorește o discuție directă cu Donald Trump înainte de finalul lunii, pentru a aborda cele mai sensibile teme: suveranitatea regiunilor estice, viitorul negocierilor cu Rusia, aderarea la NATO și structura viitoarei armate ucrainene.