Un nou proces pentru reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale a ajuns pe masa ICCJ. Prima decizie a judecătorilor
O nouă cerere de anulare a hotărârii CCR și reluare a turului doi al alegerilor a intrat pe rolul ÎCCJ. Reclamanții cer ca suveranistul Călin Georgescu să fie validat președinte.
Miercuri, 9 aprilie, s-a judecat primul termen al procesului în care două asociații solicită reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2024. Au fost chemați în instanță toți membrii Curții Constituționale a României care au semnat Hotărârea nr 32 din 6 decembrie 2024 și a pus capăt scrutinului electoral.
Se cere ”turul doi înapoi” și validarea lui Călin Georgescu în funcția de președinte
Reclamanți în acest litigiu sunt Asociația Culturală Cealaltă Românie, condusă de Vasile Botomei și Asociația Apărătorii Dreptei Credințe Calendarul Ortodox Iulian, reprezentat de președintele organizației, Gabriel Ilășoaia.
Cele două asociații au cerut instanței să constate ”nulitatea absolută a Hotărârii nr 32 din 6 decembrie 2024, emisă de Curtea Constituțională a României” prin sesizare din oficiu.
De asemenea, acestea mai solicită obligarea Curții Constituționale a României, în solidar cu judecătorii constituționali, să emită o erată prin care să dispună revocarea hotărârii prin care a fost anulat turul doi al alegerilor prezidențiale.
Nu în ultimul rând, reclamantele solicită ”obligarea Curții Constituționale a României să emită o hotărâre de validare în funcția de Președinte al României a candidatului Călin Georgescu, rezultat în urma voturilor legal exprimate din turul II al alegerilor prezidențiale centralizate la Biroul Electoral Central în limita voturilor exprimate până la închiderea secțiilor de votare”.
Unul dintre reclamanți a fost condamnat, celălalt a fost dat în judecată de un episcop
În subsidiar, cele două asociații solicită CCR să emită o hotărâre prin care ”să dispună Parlamentului României să organizeze și să permită desfășurarea procedurii de depunere a jurământului de către președintele ales Călin Georgescu, după caz, de către președintele interimar, în ordinea cronologică prevăzută de art. 98 din Constituția României”.
Pe fond, cererea a fost respinsă de Curtea de Apel Iași, care a motivat că hotărârile Curții Constituționale nu pot fi considerate acte administrative și nu pot fi supuse controlului judecătoresc. Reclamanții au făcut recurs, iar procesul s-a mutat ca Înalta Curte de Casație și Justiție.
Primul termen al recursului a avut loc la data de 9 aprilie 2024, de la ora 10:00 și s-a încheiat cu o amânare. Următoarea înfățișare este programată pentru data de 7 mai 2025.
Vasile Botomei, unul dintre reclamanți, este mediator și are un doctorat în drept. El a devenit cunoscut pentru mai multe procese deschise instituțiilor statului. În 2022, publicația Adevărul scria despre el că a fost condamnat pentru exercitarea fără drept a meseriei de avocat și a înființat chiar propriul Barou și s-a autoproclamat decan. Celălalt reclamant, Gabriel Ilășoaia este cunoscut drept consilier administrativ al Mitropoliei Bisericii Ortodoxe pe stil vechi, iar anul trecut a intrat în conflict cu episcopul Sofronie, care-l acuză că l-a defăimat într-o înregistrare care a ajuns în spațiul public.
CCR: ”Procesul electoral a fost viciat”
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate de Curtea Constituțională a României în baza unei hotărâri luate de judecătorii constituționali pe baza unor note desecretizate din ședința CSAT din data de 28 noiembrie 2024.
Decizia de reluare de la zero a procesului electoral a venit într-un moment în care scrutinul începuse deja în diaspora și peste 15.000 de persoane apucaseră să voteze în turul doi.
Curtea Constituțională a României a motivat anularea a alegrilor prin faptul că ”procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice”.
