Ultimă oră. Decizia majoră luată de Nicușor Dan privind constituția României
Președintele României, Nicușor Dan, susține, astăzi, prima sa conferință de presă în această calitate, în contextul consultărilor oficiale pentru formarea noului Guvern și al crizei bugetare cu care se confruntă România.
Temele abordate sunt: reducerea cheltuielilor publice, combaterea evaziunii fiscale, stadiul reformelor din PNRR, negocierile privind formarea noului Guvern și numirea premierului, precum și politica externă.
Președintele Nicușor Dan a declarat că își dorește ca, în cursul zilei de luni, să fie gata o primă schiță a viitorului program de guvernare, precizând că nu au fost discuții despre premier până în momentul acesta.
În privința deficitului, el a spus că „România are un deficit care nu este sustenabil”, și a garantat seriozitate pentru români și mediul financiar.
Ceea ce vreau să le transmit și românilor și mai ales mediului financiar este că suntem serioși. Adică suntem conștienți de faptul că România are un deficit care nu este sustenabil în acest moment și că suntem serioși atât în reducerea deficitului, cât și în relația cu Comisia Europeană și în relația cu mediul financiar, cu investitorii, a declarat Nicușor Dan.
Șeful Statului a avut ieri o discuţie şi cu reprezentanţii Comisiei Europene pe tema măsurilor preconizate de autorităţile române pentru echilibrarea bugetului de stat şi derularea proiectelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. La rândul său, ministrul de finanţe, Tánczos Barna, spune că specialiştii partidelor care negociază formarea viitorului guvern au în lucru mai multe alternative în privinţa echilibrării bugetului de stat, precizând, ieri, că instituţia pe care o conduce le-a prezentat echipelor celor patru formaţiuni toate informaţiile necesare pentru ca acestea să poată lua o decizie în cel mai scurt timp posibil şi care să fie transmisă, ulterior, Comisiei Europene. Ministrul a mai spus că Fondurile europene pentru România nu vor fi suspendate, dar cu siguranță, vom primi un mesaj foarte ferm din partea Comisiei Europene, în care se vor solicita măsurile de consolidare fiscal-bugetară din partea României. Acest lucru s-a solicitat și anul trecut. (…) Fondurile europene se suspendă pe o procedură foarte lungă. Acest risc nu pot să spun că nu există, dar este unul mic”.
În conferința de presă de astăzi, președintele Nicușor Dan a mai declarat că nu este deloc mulțumit de procesul anticorupție, subliniind că după formarea Guvernului și stabilirea măsurilor privind deficitul bugetar, justiția va fi principala sa preocupare.
Nu sunt deloc mulțumit de procesul anticorupție, sunt zone întregi de corupție care sunt neglijate de statul român. Și imediat ce o să terminăm cu chestiunea acesta a deficitului și a formării Guvernului, partea de justiție o să fie principala mea preocupare, a spus Nicușor Dan, miercuri, în prima conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni.
Decizia majoră luată de Nicușor Dan privind contituția
Nicușor Dan a anunțat miercuri că nu va fi de acord cu nici o inițiativă de modificarea a constituției.
Într-un comunicat postat marţi pe pagina de Facebook a asociaţiei, procurorii reclamă faptul că sistemul judiciar este în acest moment complet disfuncţional, atât în ansamblul său, cât şi la nivelul fiecărei componente în parte.
„Cauzele acestei stări dezastruoase – care tinde la negarea uneia dintre cele mai importante funcţii ale statului – sunt atât extrinseci, cât şi intrinseci. Cele extrinseci sunt consecinţa unui ansamblu conjugat de modificări normative nocive la nivelul dreptului substanţial, în special al celui penal, şi al dreptului procesual. Aceste modificări au fost accentuate sau chiar generate de o adevărată explozie numerică de decizii ale Curţii Constituţionale care au dezintegrat şi ceea ce scăpase reglementărilor iniţiale ale noului Cod penal şi ale noului Cod de procedură penală. Consecinţa a fost lipsirea organelor judiciare de instrumentele necesare şi de cadrul legal corespunzător care să permită eficienţă şi performanţă în domeniul tragerii la răspundere penală, în special pentru infracţiuni de corupţie, asimilate sau în legătură cu serviciul”, spune asociaţia profesională a procurorilor.
Asociaţia susţine că există reglementări nocive începute în 2018, care au culminat cu adoptarea, în 2022, a noilor legi ale justiţiei.
„Noile reglementări au conservat şi consolidat majoritatea modificărilor nocive adoptate sub presiunea grupurilor de interese ostile justiţiei, despre care s-a susţinut că au fost elaborate cu complicitatea unor magistraţi cooptaţi în cadrul unor ‘centre de reflecţie’ ce au oferit suportul tehnic necesar distrugerii edificiului judiciar creat şi dezvoltat în perioada 2005 – 2016. Astfel, prin actualele legi ale justiţiei s-au pus bazele unui sistem profund ineficient, pe baze străine principiului meritocraţiei, unui sistem, mai degrabă, clientelar, incompatibil cu principiile justiţiei şi statului de drept. Menţinerea sub o formă mascată a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ), cu consecinţa impunităţii de facto a magistraţilor corupţi, a făcut posibilă reactivarea reţelelor de interese dezvoltate în anii ’90, anterior declanşării luptei împotriva corupţiei, sub presiunea condiţionalităţilor de aderare la UE. Cu excepţia unor cazuri punctuale străine de un veritabil act de justiţie, unde SIIJ sau entităţile succesoare au acţionat abuziv împotriva unor magistraţi incomozi, ‘riscul’ investigării reale a magistraţilor este inexistent’, mai spune asociaţia.
Numirile politice în justiţie
Asociaţia profesională atrage atenţia şi în legătură cu „perpetuarea şi acutizarea unui sistem de numire controlată politic în funcţiile de conducere din parchete”, care au permis propulsarea în majoritatea funcţiilor-cheie a unor persoane susceptibile de a servi intereselor unor persoane, unor grupuri sau entităţi care au contribuit la numirea lor în acele funcţii.
De asemenea, spun procurorii, lipsa unui sistem meritocratic de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a făcut ca întreg procesul să fie controlat de facto de majoritatea din cadrul Secţiei pentru judecători a CSM.
În plus, Inspecţia Judiciară este văzută ca un „instrument de represiune împotriva magistraţilor incomozi”.
