Solstițiu de vară 2025. Ce aduce cea mai lungă zi din an. Tradiții și obiceiuri neștiute

Popa Mihaela21 iunie 2025 4 min read

Solstițiul de vară este cea mai lungă zi din an și marchează momentul în care începe vara din punct de vedere astronomic, nu doar calendaristic. La această dată, soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă.

În 2025, momentul exact al solstițiului de vară a avut loc pe 21 iunie, la ora 05:42. Acest eveniment astronomic marchează începutul verii în emisfera nordică, moment în care axa Pământului este înclinată cel mai mult spre Soare. În consecință, ziua are cea mai mare durată din an, iar noaptea este cea mai scurtă.

Solstiţiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mică, respectiv la cea mai mare înălţime faţă de Ecuator.

După momentul solstiţiului de vară, durata zilei iluminate de Soare începe să scadă, iar cea a nopţii să crească, timp de şase luni, până la 21 decembrie, când este momentul solstiţiului de iarnă.

Denumirea de solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că, la data respectivă, are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”.

Solstițiul de vară și Sânzienele

Solstițiul de vară este legat de sărbătoarea de Sânziene. Drăgaica sau Sânzienele sunt sărbătorite de români pe data de 24 iunie. Sânzienele reprezentau în mitologia românească zânele bune, zâne care se înrudeau cu maleficele iele. Însă, dacă ziua nu era respectată de oameni așa cum se cuvine, atunci şi ele deveneau surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele. Noaptea de Sânziene este plină de magie și mister. Potrivit spuselor din bătrâni, este ziua favorabilă vrăjilor și descântecelor de dragoste.

Din cele mai vechi timpuri se credea în energia solstițiului de vară. Astfel că, timpul solstițiului se practica magie, deoarece se considera că solstiţiul avea darul de a îndeplini dorințele ori aspirațiile care, aparent, erau imposibile. Se spune că, datorită puterilor magice ale focului de solstițiu, fetele își puteau ghici viitorii soți. Flăcările focului alungau demonii și spiritele rele.

Solstițiul de vară. Tradiții și obiceiuri în cea mai lungă zi a anului

Din vremuri străvechi, diverse popoare sărbătoreau solstițiul prin ritualuri și festivaluri dedicate Soarelui, luminii și fertilității. În România, ziua este apropiată de sărbătoarea tradițională a Sânzienelor, care celebrează frumusețea și renașterea naturii.

În ziua de Sânziene se împletesc coroane din flori galbene și se aruncă pe acoperișuri. Dacă rămân acolo, atunci acesta este un semn de noroc și sănătate. În unele zone din țară se aprind focuri ritualice, iar tinerii sar peste ele pentru a atrage norocul.

La Stonehenge, monument megalitic preistoric situat pe Câmpia Salisbury, în comitatul Wiltshire, Anglia, mii de oameni se adună în zori zilei de solstițiu pentru a urmări răsăritul soarelui printre pietrele megalitice. Monumentul este aliniat perfect cu soarele în ziua solstițiului. Este un ritual spiritual, adesea legat de neopăgânism și tradiții celtice.

În țările scandinave și în Germania, solstițiul este sărbătorit cu festivaluri numite „Midsommar” sau „Johannistag”. Se aprind focuri de tabără care simbolizează soarele și alungarea spiritelor rele, iar oamenii poartă cununi de flori, dansează și participă la jocuri tradiționale. Midsommar este o sărbătoare populară în țările nordice (Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda) ce marchează solstițiul de vară, în timp ce Johannistag (Ziua Sfântului Ioan) este o sărbătoare religioasă creștină, celebrată pe 24 iunie, care comemorează nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.