Sfinții Împărați Constantin și Elena, sărbătoare mare pentru români! Ce nu ai voie să faci pe 21 mai
În fiecare an, pe data de 21 mai, creştinii îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena.
În iconografia ortodoxă, Sfinții Împărați Constantin și Elena au între ei așezată Sfânta Cruce, pentru că Sfântul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfânta Elena în pământ. Cea mai însemnată realizare a împaratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat.
Sfânta Elena (Flavia Iulia Helena 248 – 329), mama Împăratului Sfântului Constantin cel Mare, a fost o femeie deosebit de credincioasă și cunoscută pentru pioșenia ei. A înfăptuit pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene. Sfintei Elena îi sunt atribuite găsirea moaștelor Sfintei Cruci a lui Hristos și aflarea rămășitelor celor trei magi.
Numele Constantin își are originile din grecescul ”Konstantinos” și latinescul ”Constantinus”, acestea fiind derivate din cuvântul latin ”constans” care înseamnă ”constant, statornic, stabil”.
Originea numelui Elena una greacă, numele fiind asociat razelor soarelui. Motivul pentru care există această asociere este faptul că numele Elena derivă de la numele Helen, care semnifică, în primul rând, lumină, dar și frumusețe.
În mitologia greacă, cuvântul ”helene” semnifică torță, foc, flacără, iar ”selene” înseamnă lună. Iată, este ilustrată din nou această legătură cu o sursă de lumină, chiar dacă este vorba de una artificială, dar și cu cea naturală, provenită de la lună și nu numai de la soare.
Tradiţii şi obiceiuri de Sfinţii Constantin şi Elena
Tradițiile respectate de-a lungul generațiilor spun că această zi aduce noroc și sănătate. Potrivit datinilor strămoșești, păsările își învață puii să zboare începând cu această zi, iar noua generație amenință recoltele. De asemenea, în această zi este interzisă munca câmpului, pentru a nu atrage păsările cerului asupra viitoarelor recolte. Viticultorii, la rândul lor, se feresc să lucreze în vie, existând credința că strugurii ar putea fi distruși de grauri.
În anumite zone ale țării, oamenii aprind focuri mari, considerate purificatoare, menite să alunge ghinioanele și spiritele rele. Femeile dau cu tămâie în gospodării și stropesc cu aghiasmă pentru a proteja casa și animalele. Se spune că în această zi începe cu adevărat vara.
Un alt obicei important este legat de păstorit. Pe 21 mai, ciobanii stabilesc cine va fi baciul și unde vor ridica stânele în sezonul cald, o tradiție străveche transmisă din tată-n fiu.
În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi. Până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.
Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.
Pentru a alunga duhurile rele, femeile afumă cu tămâie și stropesc cu aghiazmă colțurile și încăperile caselor. Țăranii vor decide cine le va fi baci la oi, precum și cine le va păzi în timpul pășunatului. În plus, pentru a feri animalele de rele cât timp vor sta la stână, ei aprind un foc mare, stau în jurul lui și pun oile să treacă prin el.
În această zi nu este bine să renunţi la o prietenie sau să iei decizia de a divorţa. În caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.
O altă tradiţie importantă este ca oamenii să se ferească să aprindă focul. Se zice că cine arde azi o creangă își arde norocul pentru tot restul anului.
