Se mărește vârsta de pensionare, iar femeile și bărbații vor avea egalizare. Românii sunt furioși, care este noua vârstă de pensionare
Guvernul a aprobat, astăzi, proiectul de lege care prevede egalizarea vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi.
Potrivit proiectul de lege care prevede egalizarea vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi, începând din 2035, femeile născute după 1970 se vor pensiona la 65 de ani, la un stagiu complet de cotizare de 35 de ani şi minim de 15.
Premierul Victor Ponta a precizat că legea a fost emisă ţinându-se cont de o recomandare a Comisiei Europene pe care şi România trebuie să o aplice.
Prim-ministrul a arătat că măsura are la bază consideraţii de natură ştiinţifică privind dezvoltarea economică şi socială, dar şi faptul că, în 2035, femeile din Uniunea Europeană nu vor mai presta muncile dificile din trecut.
Victor Ponta a mai spus că există ţări europene în care vârsta de pensionare este chiar mai ridicată.
Proiectul, propus de Ministerul Muncii, modifică Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Atingerea acestor vârste de pensionare se va realiza prin creşterea graduală a vârstelor standard, în raport cu data naşterii.
Astfel, în perioada ianuarie 2011 – ianuarie 2015, vârsta de pensionare a femeilor va creşte de la 59 de ani la 60 de ani, iar cea a bărbaţilor, de la 64 la 65 de ani.
Egalizarea, în etape
După ianuarie 2015 va continua creşterea graduală a vârstei de pensionare doar pentru femei, de la 60 la 63 de ani până în anul 2030, fiind reglementată şi creşterea stagiului minim de cotizare la 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Începând din ianuarie 2035, femeile se vor pensiona, ca şi bărbaţii, la 65 de ani, la un stagiu complet de cotizare de 35 de ani şi un stagiu minim de cotizare de 15 ani. Măsura se va aplica femeilor născute după decembrie 1970.
În perioada ianuarie 2011 – ianuarie 2015, stagiul minim de cotizare va creşte de la 13 la 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
De asemenea, stagiul complet de cotizare va ajunge la 35 de ani pentru femei şi bărbaţi, urmând ca până în ianuarie 2015 stagiul complet de cotizare pentru femei să crească de la 28 la 30 de ani, iar pentru bărbaţi de la 33 la 35 de ani.
În nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de Lege pus în dezbatere publică se arată că egalizarea vârstelor de pensionare se circumscrie Recomandărilor de ţară ale Comisiei Europene transmise României.
Noua varstă de pensionare
Ilie Bolojan anunță că ar dori majorarea vârstei de pensionare pentru magistrați, considerând că aceștia nu pot ieși la pensie la 47 sau 50 de ani, când, consideră el, se află la apogeul carierei profesionale.
Ilie Bolojan anunță că dorește mărirea vârstei de pensionare pentru magistrați, arătând că aceștia nu pot să se pensioneze la vârste de 47 sau 50 de ani, atunci când se află la apogeul maturității profesionale.
Ilie Bolojan dorește majorarea vârstei de pensionare
Ilie Bolojan a subliniat că este nevoie de o reformă în sistemul de pensii al magistraților, dat fiind că aceștia ajung la vârsta profesională optimă fix când ies la pensie și că ar putea valorifica experiența acumulată în continuarea activității în serviciul public.
Președintele interimar al României a menționat că această problemă nu se rezumă doar la pensie, care este justificată de anii de muncă, ci și la impactul asupra calității și încrederii în sistemul de justiție.
Magistrații ce au mai mulți ani de experiență pot să contribuie semnificativ la îmbunătățirea calității sentințelor și la creșterea predictibilității acestora, ceea ce, implicit, ar reduce numărul de procese și ar întări încrederea publicului în instanțe.
„Eu, fără niciun fel de tentă populistă, am spus-o încă de anul trecut: nu ne mai putem pensiona magistraţii la 47, la 50 de ani, când sunt la maturitatea vârstei profesionale şi după care ar putea să fie într-adevăr valorificată această experienţă în serviciul public.
Nu e doar o problemă de faptul că nivelul unei pensii nu este justificat cu anii de muncă, e o problemă de calitate şi de încredere în sistemul de justiţie, pentru că, cu cât ai sentinţe mai de calitate, mai predictibile, care respectă speţele – în speţe identice, la instanţe diferite să ai aceleaşi sentinţe – asta înseamnă că ai predictibilitate. Şi va scădea mult numărul de procese”, a spus Ilie Bolojan la podcastul „Friendly Fire”.
Coaliția a depus o lege cu privire la stabilirea pragului de pensie al magistraților
Ilie Bolojan a mai explicat că este importantă existența unei diferențe între valoarea pensiei și vârsta de pensionare, subliniind că aceste aspecte sunt fundamentale pentru funcționarea normală a sistemului de justiție românesc.
Președintele interimar a mai adăugat că, dincolo de considerente financiare, este vorba și despre asigurarea unui sistem judiciar mai eficient și mai stabil. În acest context, a fost depus la Parlament de către liderii Coaliției un proiect de lege privind legile magistraților.
„Sunt aspecte diferite, sunt aspecte pur şi simplu de normalitate”, a mai spus Bolojan.
Proiectul legislativ propus prevede ca, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la CCR, precum și personalul de specialitate juridică, să se poată pensiona și să beneficieze de pensia de serviciu doar dacă au o vechime de minimum 25 de ani în funcțiile respective și au împlinit vârsta de cel puțin 48 de ani.
De asemenea, se preconizează atingerea vârstei de 65 de ani pentru pensionare în rândul magistraților până în 2045, ceea ce ar însemna o ajustare graduală a vârstei de pensionare în sistemul judiciar, arată Capital.
