Sărbătoare mare pentru români! Ce înseamnă Buna Vestire sau Blavoveștenia. Tradiții și obiceiuri neștiute
Sărbătoare mare pentru români! Ce înseamnă Bunavestire sau Blavoveștenia? Buna Vestire sau Ziua Cucului este cunoscută în popor şi ca Blagoştevenia și este praznicul în amintirea zilei în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.
Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an pe data de 25 martie. Și în acest an, sărbătoarea acesta pică în timpul Postului Paştelui, fiind zi în care Biserica acordă dezlegare la peşte.
Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului Data acestei sărbători a variat la început. Astfel, unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din apus, precum cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit pe 18 decembrie. În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V-lea.
Buna Vestire – tradiţii şi superstiții
În tradiția populară, cucul este vestitorul de lucruri importante din viața de zi cu zi a omului. Potrivit tradiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: ”Cucu-n spate mi-a cântat/și moartea m-a săgetat!”.
Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: ”Cucule voinicule/Câți ani îmi vei da/pân m-oi însura (mărita)?”. Dacă se întâmplă că după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de aşteptare. Dacă el tăcea, tăcerea sa era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică. De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli.
Tradiţia populară spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul.
Cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti
În popor există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti. De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.
Femeile din Banat se duc în pădure și aduc lemne pe care le păstrează apoi pentru Joia cea Mare. În Bucovina şi în multe zone din Muntenia, femeile se scoală dis-de-dimineaţă, fac focul în ogradă şi pun în faţa uşii pâine, sare şi apă. Pe la prânz, pâinea şi sarea se dau de pomană unui sărac, acest gest aducând spor şi sănătate în gospodărie. În schimb, apa se lasă în continuare la uşă, în vas, pentru ca îngerii să-şi potolească setea.
De Blagoveştenie este dezlegare la peşte. Este bine să mâncăm peşte, pentru a fi sprinteni şi sănătoşi… ca peştele. Oamenii ţin cont de faptul că e un mare păcat să muncească la Blagoveștenie, ba chiar se zice că dacă din porumbul măcinat de Buna Vestire s-ar face mămăligă şi s-ar da peştilor din iaz, peştii ar muri. Printre datinile care se mai păstrează este și aceea de a avea bani, în special monede, în buzunare, de Blagoveștenie. Nu se iese din casă cu stomacul gol și nu trebuie să se simtă senzaţia de foame.
