Răsturnare de situație. Cine plătește CASS de la 1 august, toți românii trebuie să știe
Până acum, pensionarii din România nu plăteau contribuții de sănătate (CASS). În urmă cu mai mulți ani, s-a eliminat această taxă pentru pensionari, ca parte a unor măsuri sociale care încercau să reducă povara fiscală asupra categoriei vulnerabile.
Din august 2025, noul pachet fiscal promulgat de Guvern impune plata asigurărilor de sănătate pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 lei.
Cum funcționează noua taxă:
Pensionari cu pensii până la 3.000 lei: scutiți complet de CASS.
Pensionari cu pensii peste 3.000 lei: plătesc 10% doar din suma care depăşeşte pragul.
– Exemplu: la o pensie de 3.200 lei, plătești 10% din 200 lei = 20 lei.
– La o pensie de 5.000 lei, plătești 10% din 2.000 lei = 200 lei.
Chiar dacă suferi de o boală gravă și ești afiliat unui program național de sănătate, dacă ai pensie mai mare de 3.000 lei, trebuie să contribui cu această sumă.
Președintele CNAS: „Nu vom mai sta cu mâna întinsă la Finanțe, ca să vină cu bani din altă parte”
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, a declarat, pentru Antena3.ro, că această măsură nouă reprezintă „o discriminare pozitivă”, întrucât toată lumea trebuie să plătească asigurări de sănătate.
„E o discriminare pozitivă a celor care au pensii sub 3.000 lei care au rămas. În mod normal, în toate țările civilizate, absolut orice venit este taxat pentru sănătate. La noi au rămas– în afară de femeile însărcinate, copiii, studenții, persoanele cu handicap – încă vreo 3 milioane de pensionari cu pensii sub 3.000 lei, probabil pentru că n-a fost momentul, din punct de vedere al conjuncturii economice. Asta speculez eu. Dar mă rog, asta e decizie politică. Și eu mă gândesc că, din punct de vedere politic, probabil în momentul în care statul va reuși să crească puțin pensiile, atunci va putea fi inclusă și din punct de vedere politic această contribuție și a celor cu pensii sub 3.000 lei. Dar acum, probabil, ar fi un efort pentru persoanele cu pensii mici”, susține Moldovan.
Președintele CNAS mai susține că doar în acest fel „bugetul Casei de Asigurări ar fi echilibrat în mod corect și n-ar mai trebui să fie un efort suplimentar din partea celorlalți. Pentru că e o abatere de la principiul legii fundamentale. Fondul ăsta se bazează pe principiul contributivității și solidarității. E cu contributivitate – contribuie cei care au surse de venituri, și solidaritate – cei care contribuie și au surse de venituri contribuie pentru cei care n-au surse de venituri: elevi, studenți, ceea ce a mai rămas. Dar oricum, de la anul o să respirăm mult mai bine din perspectiva veniturilor, pentru că, prin creșterea bazei contributorilor, vor veni la bugetul Casei încă vreo 7,5 spre 8 miliarde de lei, ceea ce ne duce aproape undeva în jur de 90% din necesar”.
„Adică nu vom mai sta cu mâna întinsă, cu ghilimelele de rigoare, la Finanțe, ca să vină cu bani din altă parte”, adaugă Moldovan.
Acesta mai spune că, în urmă cu 25 de ani, când s-a înființat CNAS, toți pensionarii plăteau asigurări de sănătate, indiferent de venituri.
„Atunci (în urmă cu 25 de ani – n.r.) era excedent. Bine, nu erau cheltuielile astea mari în momentul de față, dar nici veniturile nu erau mari. Dar era, totuși, excedent. Va trebui să ajungem iarăși în situația asta. Pentru că altfel, uitați, astăzi avem sute de medicamente care stau pe lista de așteptare – pe compensate, pe gratuități, pe contracte cost-volum. Sunt pacienți care au anumită patologie și, pe contractele cost-volum, noi n-avem spațiu bugetar ca să-i includem pe toți.
Deși știm – în țară avem, să zic, 10.000 de pacienți cu o anumită boală – noi trebuie să ne limităm tratamentul la 5.000 sau 6.000 sau 3.000 dintre ei, din simplul motiv al constrângerilor bugetare. Ceea ce nu e corect. Dacă efortul s-ar împărți puțin câte puțin din partea tuturor, toți ar beneficia. Că, de fapt, pensionarii sunt cei care au nevoie cea mai mare de medicamente”, a declarat Horațiu Moldovan.
Confuzia din societate
Totuși, sunt destui pensionari care susțin următoarea problemă: au plătit toată viața taxe la stat, inclusiv asigurări de sănătate, iar acum trebuie să plătească iar, doar pentru că au pensie mai mare de 3.000 de lei.
„Se face o confuzie în societate, ca mesaj public, pentru că ei se referă la contribuția de pensie – că au contribuit toată viața la pensii – și acum sunt puși să plătească din nou pentru sănătate. Dar sunt două contribuții diferite, care n-au legătură una cu alta. Sunt două taxe – CAS și CASS. Seamănă ca denumire. Una este taxa pe care o plătești toată viața când lucrezi pentru a avea pensie și alta este este taxa de sănătate pe care o plătești ca să fii asigurat în momentul ăla în care o plătești, pe anul respectiv”, spune șeful CNAS.
De asemenea, în cazul bolnavilor de cancer sau alte boli grave, scutirea de CASS este valabilă, la fel și în cazul concediilor medicale. Ceea ce a dus la întebarea de ce pensionarii cu boli grave nu sunt scutiți.
Ce spune ministrul Sănătății
„Greu să mă pronunț eu dacă este sau nu discriminare. Până la urmă, măsurile fiscale nu sunt propuse, și nici impuse, și nici aplicate de Ministerul Sănătății. Rolul Ministerului Sănătății este cu totul altul. Rolul Ministerului Sănătății este de a asigura – și rolul meu, până la urmă – este de a asigura diagnostic și tratament pentru toți pacienții aflați în programele naționale de boli cronice: oncologie, cardiologie, diabet, și lista continuă.
Nu pot eu să mă pronunț dacă este discriminare între categoriile de pensionari cu peste 3.000 lei versus sub 3.000 lei aflați în programele de guvernare. Cred că cel mai important lucru pe care îl pot menționa este faptul că toți pacienții cu boli cronice, indiferent dacă au sau nu venit, indiferent dacă plătesc sau nu CASS, beneficiază de diagnostic și de tratament”, a declarat în exclusivitate pentru Antena3.ro, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
Ministrul mai susține că, din moment ce noile măsuri au trecut de Curtea Constituțională, înseamnă că nu sunt probleme cu ele.
„În iunie, când am preluat (mandatul de ministru al Sănătății – n.r.), aveam în jur de 6.800.000 de plătitori – de contribuabili la fondul de asigurări de sănătate – iar în urma măsurilor vom avea 10 milioane pentru 16 milioane de beneficiari. Asta înseamnă aproximativ 8 miliarde în plus, doar prin această modificare. Și atunci automat vom avea o flexibilitate mai mare în a putea finanța, până la urmă, toate aceste programe”, a precizat Alexandru Rogobete.
