Un raport preliminar întocmit de personalul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanților din Statele Unite ridică semne de întrebare cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România și susține că instituțiile europene intervin în procesele electorale ale statelor membre prin mecanisme de cenzurare a conținutului online.
Documentul, elaborat de comisia condusă de republicanul Jim Jordan, afirmă că nu au fost identificate dovezi clare care să confirme o implicare a Rusiei în scrutinul prezidențial românesc din 2024. În schimb, raportul indică faptul că Comisia Europeană ar fi exercitat presiuni asupra platformelor digitale pentru a controla discursul politic în perioada electorală.
O parte importantă a raportului se bazează pe date furnizate de TikTok, care ar fi informat Comisia juridică americană că nu a descoperit și nu i-au fost prezentate probe care să susțină afirmațiile autorităților române privind o campanie coordonată de influență rusă în favoarea candidatului independent Călin Georgescu, câștigătorul primului tur.
Documentul menționează că România este unul dintre cazurile cele mai frecvent invocate, fiind citată de peste o sută de ori, autorii raportului considerând că anularea primului tur nu a fost justificată pe baza informațiilor disponibile public.
Potrivit raportului, cele mai drastice măsuri de moderare a conținutului au fost aplicate chiar în contextul alegerilor din România. Autoritățile române sunt acuzate că au transmis platformelor solicitări repetate de eliminare a conținutului politic în afara procedurilor prevăzute de Legea serviciilor digitale (DSA), invocând interpretări extinse ale atribuțiilor lor legale.
În mai multe situații, TikTok ar fi primit cereri motivate vag, precum eliminarea unor materiale pe motiv că ar fi „ofensatoare” sau că „aduc atingere” anumitor partide politice. Raportul susține că, ulterior primului tur, autoritățile ar fi solicitat eliminarea oricărui material care conținea imagini cu Călin Georgescu.
Personalul Comisiei juridice americane califică aceste acțiuni drept contrare principiilor democratice, subliniind că TikTok a refuzat să elimine postările private ale utilizatorilor care îl susțineau pe Georgescu, invocând dreptul la liberă exprimare.
În același timp, raportul susține că Comisia Europeană ar fi folosit narațiunea interferenței ruse, considerată insuficient dovedită, pentru a cere platformelor online să adopte politici de moderare mai stricte. În acest context, TikTok ar fi informat Bruxelles-ul că va restricționa temporar conținutul care include termeni precum „lovitură de stat” sau „război”, pentru a reduce răspândirea unor narațiuni considerate sensibile.
Raportul mai arată că, în 2024, Comisia Europeană a publicat un ghid electoral în cadrul DSA, prezentat oficial ca set de recomandări voluntare, dar care, potrivit documentului american, ar fi fost tratat ca obligatoriu în relația cu platformele tehnologice.
De asemenea, autorii raportului susțin că presiuni similare ar fi fost exercitate și în legătură cu alte subiecte sensibile, precum pandemia de COVID-19, conflictul din Ucraina sau teme sociale controversate.
În prezent, Comisia juridică a Camerei Reprezentanților investighează în ce măsură legislația și deciziile guvernelor străine influențează companiile tehnologice să limiteze libertatea de exprimare, inclusiv în Statele Unite. În acest sens, mai multe companii din sectorul tehnologic au fost citate să prezinte corespondența purtată cu autorități străine.
Comisia Europeană respinge categoric acuzațiile. Purtătorul de cuvânt pentru afaceri digitale, Thomas Regnier, a declarat că afirmațiile din raport sunt „complet nefondate”, subliniind că obiectivul DSA este protejarea proceselor democratice și a libertății de exprimare, nu cenzura politică.
Raportul american are caracter provizoriu, nefiind adoptat oficial de Congres, dar reprezintă o etapă importantă într-o anchetă mai amplă privind relația dintre autoritățile publice și platformele digitale.