Racoș, locul ultimei erupții vulcanice a Munților Carpați și Lacul de Smarald ascuns printre dealurile roșiatice
La aproximativ 60 de kilometri de Brașov, în comuna Racoș, se află locul ultimului vulcan care a erupt în România. Din 2005, zona este rezervație naturală, însă în lipsa promovării, locul a rămas pentru o lungă perioadă de timp cunoscut doar de către localnici. Iubitorii de natură l-au readus la viață, astfel că de aproape un an, vulcanul de la Racoș atrage din ce în ce mai mult ochii curioșilor.
Peisajul de tip lunar este un loc spectaculos ce merită inclus în lista locurilor ce ar trebui vizitate. Tot aici veți găsi și un lac de culoarea smaraldului, înconjurat de dealuri și de coloane imense de roci vulcanice.
Aria naturală cu o suprafaţă de 95 hectare se află în partea sud-estică a Transilvaniei (în zona de contact a Munţilor Baraoltului şi Harghitei cu Munţii Perşani) şi cea nord-estică a judeţului Braşov, în imediata apropiere a drumului judeţean (DJ131A) care leagă satul Mateiaş de Augustin.
Vulcanul Stins de la Racoș
La Racoș se ajunge ușor cu mașina. Din sat există indicatoare către Complexul Geologic. Intrarea costă 20 de lei pentru adulți și 10 lei pentru copii, iar mașina o puteți lăsa într-una dintre cele două parcări disponibile. Pe lângă Vulcanul Stins, Lacul de Smarald și Coloanele de Bazalt, biletul include și intrarea la Castelul Bethlen, aflat în sat.
Odată ajunși la complex, drumurile se despart. Unul duce către Vulcanul Stins, iar altul către Lacul de Smarald. Distanța dintre ele este destul de mică, astfel că poate fi parcursă fără probleme la pas. Peisajul este spectaculos încă de aici!
Odată ajuns la Vulcanul Racoș te simți ca pe lună. Terenul roșiatic și nisipos reprezintă ultimele activități vulcanice de pe teritoriul României, ce au avut loc în urmă cu mii de ani, spun specialiștii.
Craterul vulcanului a fost exploatat multă vreme pentru zgură, însă din 2005 este arie protejată prin lege. Materialul vulcanic s-a folosit chiar la ridicarea Cetății Rupea și a Castelului din Racoș, o construcție medievală ce datează din 1664.
Peisajul este spectaculos și complet diferit față de tot ce ai văzut până acum. Geologii spun că locul este asemănător cu cel de la vulcanul Etna, unde se găsesc aceleaşi tipuri de roci şi culori.
Lacul de Smarald și Coloanele de Bazalt
Printre dealurile Racoșului stă ascuns “Lacul de Smarald”. Acesta s-a format într-o fostă carieră, iar după ce exploatarea a fost oprită, apele de la ploi şi de la topirea zăpezilor au format un lac adânc 10 metri. Apa limpede i-a dat denumirea de “lacul de smarald”.
Se poate merge până la marginea lacului, însă cea mai frumoasă imagine o vei avea de pe dealul de deasupra lui. Tentant în zilele de vară, scăldatul în lac este interzis.
La aproximativ 600 de metri, în partea opusă lacului, la fel de ascunse, se află coloanele de bazalt, formaţiuni care au luat naştere prin răcirea rapidă a lavei vulcanice, având înălţimi între 10 şi 15 metri.
Castelul Sükösd-Bethlen, Racoș
Dacă ajungeți în zonă, nu ratați să vizitați castelul Bethlen din sat. Ansamblul – deși necesită lucrări de conservare și restaurare – atrage tot mai mulți vizitatori.
Castelul a fost construit de către Gheorghe Sukosd, iar după ce familia acestui s-a stins, castelul a intrat în posesia lui Petru Budai, în anul 1660. Ulterior, ajunge la Samuel Bethlen, cel care îi adaugă turnul de deasupra porţii. După ce în anii 1848-1849 castelul a ars în mare măsură, a ajuns la contele Samuel Ferenc Teleki în anul 1873, de la al cărui fiu a fost cumpărat de comunitatea din Racoş în anul 1903.
Ca urmare, domeniul cu parcul a fost parcelat, iar casele sătenilor s-au extins până aproape de zidurile castelului. De atunci, destinaţiile sale au fost mereu improprii, adăpostind un sediu de CAP, în perioada comunistă, grajduri, un depozit de grâne, o staţie de pompieri, iar cutremurul din 1977 i-au accentuat şi mai mult degradarea.
În prezent, castelul se află în proces de restaurare, dar poate fi vizitat. Priveliștea din turn este impresionantă, așa că vă sfătuim să urcați până acolo.
