Deși nu ni se întâmplă tuturor, viața este imprevizibilă, astfel că, uneori, ne putem trezi în situația în care suntem dați în judecată.
Și cum cei mai mulți dintre noi nu știm ce să facem într-un asemenea moment, intrăm în panică. Sigur, cel mai bine este să contactăm un avocat. Iar acest lucru trebuie făcut cât mai repede, mai ales că există un prim pas pe care trebuie să îl facem. Acesta este extrem de important și este fundamental în desfășurarea ulterioară a procesului.
Astfel, în momentul în care primiți documentul care vă comunică faptul că ați fost chemat în instanță, aveți o anumită perioadă (de obicei 25 de zile) în care puteți depune întâmpinare.
Potrivit Codului de Procedură Civilă, întâmpinarea este „actul de procedură prin care pârâtul se apără, în fapt şi în drept, faţă de cererea de chemare în judecată”.
Mai bine spus, este primul dumneavoastră răspuns față de cererea de chemare în judecată.
Care este termenul pentru întâmpinare?
Termenul de depunere este de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată. Există și unele excepții prevăzute de lege, existând proceduri speciale în care întâmpinarea se depune în alt termen, spre exemplu în materia achizițiilor publice sau a ordonanței de plata, în 3 zile înainte de primul termen, arată revizio.ro.
Ce se întâmplă dacă nu depun întâmpinare după ce am fost dat în judecată?
Este extrem de important să depuneți întâmpinare, fie în nume personal, fie prin intermediul unui avocat. Aceasta pentru că, în caz contrar, riscați să nu mai aveți posibilitatea să depuneți ulterior probe sau înscrisuri în timpul procesului.
Totodată, este esențial ca documentul să fie redactat într-o formă corectă.
Așadar, dacă nu depune întâmpinare, pârâtul nu va mai putea invoca excepțiile relative pe care trebuia să le invoce prin întâmpinare (ex: excepția de necompetențî teritorială de drept comun sau alternativă).
Ce trebuie să conțină acest document?
Potrivit Codului de Procedură Civilă, întâmpinarea trebuie să conțină, în mod obligatoriu, următoarele:
- numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa pârâtului ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul, precum şi, după caz, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, dacă reclamantul nu le-a menţionat în cererea de chemare în judecată. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dacă pârâtul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;
- excepţiile procesuale pe care pârâtul le invocă faţă de cererea reclamantului;
- răspunsul la toate pretenţiile şi motivele de fapt şi de drept ale cererii;
- dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt din cerere, dispoziţiile art. 194 lit. e) fiind aplicabile în mod corespunzător;
- semnătura.
Sursa foto: Pixabay