Povestea tulburătoare a Petrei, ieșeanca plecată la muncă în Italia să facă rost de bani ca să-și opereze copilul: „M-am întors, sunt acasă lângă copii, dar nu mai am bani să le cumpăr nici mâncare, nici haine”
Petra locuiește în satul Zmeu din comuna ieșeană Lungani. Are nouă copii, iar cu trei ani în urmă, unul dintre ei a fost diagnosticat cu hernie ighinală severă. Boala necesita operație, dar intervenția chirurgicală, tratamentul și spitalizarea se ridicau la 600 de euro. Femeia nu dispunea de această sumă, dar a găsit oameni cu suflet mare care să o împrumute să-și salveze copilașul.
Ca să înapoieze datoria, Petra (47 de ani) a fost nevoită să plece la muncă în Italia. Și-a luat soțul și împreună au muncit în agricultură. Cei nouă copilași au rămas singuri acasă. Cel mai mic dintre copii era o fetiță de doar șase luni. Cei mici au rămas în grija fraților mai mari. Din când în când, o mătușă trecea pe la ei să vadă dacă sunt bine sau dacă au nevoie de ceva. De două ori pe săptămână, Petra suna acasă ca să afle vești despre copii. Nu avea telefon performant să poată iniția videocall-uri, așa că nu-și p-utea vedea copiii, doar îi auzea.
„Unul dintre copii mei trebuia să fie operat pentru o hernie inghinală severă. Am împrumutat 600 de euro pentru a plăti medicamentele și transportul din satul nostru la Iași, orașul unde se află spitalul. Alina, cea mai mică dintre copiii mei, avea doar șase luni. Am lăsat-o în grija fraților mai mari. O mătușă din apropiere venea din când în când să-i verifice.
Nu aveam un smartphone, nu-mi puteam permite, le auzeam vocea la telefon, dar fără să-i văd. Am lucrat împreună cu soțul meu într-o fermă agricolă din provincia Verona, unde recoltam fructe și legume 10 ore pe zi, cu un salariu de 6 euro pe oră. Angajatorii știau că îmi lăsasem copiii singuri în România, dar nu le păsa. Îi interesa doar să fiu cât mai eficientă la locul de muncă, nimic altceva”, povestește Petra potrivit Irpi Media.
După trei ani de muncă grea în Italia, Petra a reușit să-și achite datoria de 600 de euro. Însă întoarcerea acasă nu a însemnat sfârșitul greutăților. O duc la fel greu, mai cu seamă pentru că nu există locuri de muncă, iar femeia nu are practic nicio posibilitate să se angajeze și să câștige un ban cinstit. În schimb, copiii cei mari au plecat ei în Italia la muncă. Alina, fetița cea mică, acum în vârstă de trei ani, a rămas cu Petra.
„Atunci când lucram în Italia, îmi era mai ușor. Munceam mult, eram obosită, dar aveam suficienți bani pentru a mânca și a avea grijă de copiii mei. Acum, e greu să găsești un loc de muncă aici. Nu am bani pentru mâncare sau haine pentru copii. Dar cel puțin sunt acasă cu ei”, spune Petra cu amărăciune.
