Povestea impresionantă de viață a cizmarului care a condus România 24 de ani.
Nicolae Ceaușescu marca în urmă cu 56 de ani istoria statului român
Povestea impresionantă de viață a cizmarului care a condus România 24 de ani. Pe 19 iulie s-au împlinit 56 de ani de la intrarea lui Nicolae Ceaușescu la cârma României.
În 1965 începea la București congresul al IX-lea al Partidului Muncitoresc Român, moment în care au avut loc două lucruri care vor marca istoria României.
În urmă cu 56 de ani devenea cel mai puternic om din țară, scnhimbându-și numele în Partidul Comunist Român.
Nicolae Ceaușescu a devenit președintele României după moartea liderului comunist
Gheorghe Gheorghiu Dej. Noul secretar general al partidului unic din țară avea deja planuri mari și își dorea să schimbe absolut tot în România. Nu s-a mulțumit doar cu statutul de general al PMR, a vrut să aibă o putere mult mai mare decât avea Dej, iar
în cele din urmă a reușit să devină un om important. În 1965, Nicolae Ceaușescu a schimbat structura partidului după cum a vrut, iar Biroul Politic al partidului a fost înlocuit cu un Comitet Executiv. Congresul al IX-lea s-a sfârșit la data de 24 iulie 1965.
Ucenicul de cizmar care a devenit președintele României
Fostul președinte al României, Nicolae Ceaușescu s-a născut pe 26 ianuarie 1918 în localitatea Scornicești din Olt, într-o familie de țărani cu 10 copii. Conform unor informații, părinții săi nu erau săraci, aceștia având trei hectare de pământ și multe oi. Nicolae Ceaușescu a avut patru clase, neavând cărți sau prieteni. Cei care l-au cunoscut a spus că acesta venea la școală desculț. La vârsta de 11 ani, după absolvirea școlii primare, fostul lidel al țării a plecat la București, unde s-a angajat ca ucenic de cizmar.
Constantin Boștină, fost secretar personal al lui Nicolae Ceaușescu, vorbește în cartea „În Ochiul Ciclonului” despre România și deciziile politico-economice luate de liderul comunist. Dialogul cu Sorin Roșca Stănescu, arată evz.ro, scoate la iveală detalii mai puțin cunoscute, de exemplu despre cum a fost distrusă economia țării de Ceaușescu.
La aproape 32 de ani de la căderea regimului comunist, Boștină vine cu dezvăluiri despre perioada în care Nicolae Ceaușescu a condus țara.
De ce a scăzut forța economică a țării
Ex-secretar personal al dictatorului comunist, Constantin Boștină știe mai bine ca oricine ce s-a întâmplat în plan economic atunci. El prezintă acum deciziile fatale pe care le-a luat Ceaușescu și care au dus economia țării într-un declin semnificativ în anii ’80.
Cu toate că în deceniul anterior se făcuseră investiții masive în diverse sectoare (construcția de mașini, electrotehnică, petrochimie și energie), România avea mari probleme.
Finanțate cu împrumuturi de la FMI și Banca Mondială, echipamentele achiziționate din Vest aveau o calitate slabă. De fapt, multe dintre utilajele aduse din străinătate erau second-hand și depășite tehnologic.
Astfel, situația apărută a generat o scădere a forței economice a țării, iar rentabilitatea investițiilor a scăzut dramatic.
„Este motivul pentru care, în discuția pe care Ceaușescu a avut-o, în 1978, cu Jimmy Carter, președintele de atunci al Statelor Unite, Ceaușescu a insistat asupra unui transfer masiv de tehnologie performantă către România. Referitor la tratativele cu Jimmy Carter, voi reveni într-un capitol separat, pentru că sunt extrem de importante, cel puțin din perspectiva viitorului energetic al României.
Tot din acest motiv, s-a produs o tensionare fără precedent între Ceaușescu și reprezentații FMI. Aceștia au venit în România pentru că Ceaușescu le solicitase a doua tranșă masivă de împrumuturi.
Așa cum procedează de fiecare dată, reprezentanții FMI au pus o serie de condiții grele. Între acestea, ridicarea prețului electricității, al încălzirii și gazului metan pentru populație.
Nicolae Ceaușescu s-a enervat și a întrebat scurt «Voi conduceți România sau eu conduc România?». Aici s-au întrerupt negocierile. Până în acel moment, împrumutaserăm 10-11 miliarde de dolari”, se arată în carte.
Ce s-a întâmplat în 1981
„A fost un adevărat șoc în 1981 când FMI a făcut tentativa de a ne pune pe lista țărilor a căror datorie urma să fie urmărită de către Clubul de la Paris.
Pentru a nu intra sub această supraveghere, a avansat ideea, atenție, a fost ideea lui, dar, pe care și eu am susținut-o, să fie chemați partenerii de forță ai României în domeniul construcțiilor de mașini, petrochimiei, industriei ușoare și industriei lemnului cărora să le cerem sprijinul.
O paranteză. În materie de utilaj petrolier, eram la acea dată pe primul loc în lume. La metalurgie, pe al treilea loc. Cum am precizat anterior, potențial economic aveam și, în anumite domenii, aveam și forță.
Ceaușescu și-a propus să nu mai facem al doilea împrumut la FMI pentru a nu ni se impune condiții umilitoare și să căutăm soluții de a ne achita datoria, astfel încât să nu fim puși sub supraveghere”, își amintește Constantin Boștină.
România și-a plătit anticipat și complet datoria externă în martie 1989. Mai mult, țara a înregistrat un surplus de 1 miliard și 700 milioane de dolari în rezervele naționale. De asemenea, țara avea de încasat creanțe externe în valoare de 3 miliarde de dolari.
