Poveste de Crăciun. Anca Sigartău: “Nu aveam brad. Cadoul meu era că eram cu mama şi cu tata. Ăsta era cadoul meu”
Crăciunul înseamnă să fii împreună cu cei dragi. Pentru unii, acesta era, poate singurul dar de la Moş Crăciun. Care făcea sărbătorile copilăriei minunate, chiar şi fără cadouri, brad împodobit şi mese bogate. Vă avertizez că urmează o Poveste de Crăciun extrem de emoţionantă.
“E o singură cameră, cu un pat, o bibliotecă, o masă, un televizor, şi un radio. Şi nu am brad, nu aveam brad, poate aveam o crenguţă de brad, dar mirosea a cozonaci şi a proaspăt, a rufe uscate afară, în ger, şi aduse în casă, împachetate frumos, a foarte mare curăţenie mirosea, şi cam atât.
Şi dimineaţa de Crăciun , dimineaţă de Craciun miroase a portocale. Pentru că sub pernă Moş Crăciun mi-a lăsat o portocală. Ăsta era cadoul meu. Cadoul meu era că eram cu mama şi cu tata. şi cred că am fost cel mai fericit copil”, a declarat Anca Sigartău.
Cum a învins cancerul Anca Sigartău: ”Nu a fost un deal cu Dumnezeu. Eu am ținut postul că știam că mor, voiam să mă pregătesc”
Invitată în emisiunea “Voi cu Voicu”, ea a relatat experienţa prin care a trecut şi cum, cu ajutorul credinţei în Dumnezeu, a câştigat lupta cu o boală precum cancerul, care în fiecare an face mii de victime în România.
“Eu am povestit despre această întâmplare. În momentul în care am primit un diagnostic care… Adevărul e că nici nu am știut prima oară despre acest diagnostic.
Prietena mea știa că eu nu fac tratamentul, soţul ei era medic la Fundeni, și ea a zis că trebuie să îl fac, că nu e de glumit, pentru că lucrurile sunt foarte grave. Și așa am aflat eu, nu am aflat direct de la medic, nu mi s-a spus direct”, a povestit spune Anca Sigartău.
Anca Sigartău: ”Am știut că vreau să plec din spital, să mă duc să țin post, să nu spun la nimeni”
“După aceea am ajuns în spital și am făcut acel tratament. Și în momentul în care am cerut să plec din spital, medicul mi-a spus că nu mă lasă să plec. Că este o tumoră care se dezvoltă și a crescut opt centimetri în trei săptămâni pe citostatice și nu este normal.
Atunci a fost momentul când am spus că, cu toate astea, vreau să mă duc acasă. Am știut despre post că începe pe 15 noiembrie, Postul Crăciunului. Știam de la bunica mea că așa începe postul.
Așa am știut eu că vreau să mă duc să țin post, nu am spus la nimeni. Nu a fost un regim alimentar. Am ținut și eu cum am putut. Am primit multe mesaje, că dacă ţin postul, mă fac bine.
Dar nu a fost un deal cu Dumnezeu, că dacă ţin postul mă fac bine. Eu știam că mor, nu mai am de trăit. L-am ținut să mă pregătesc mai mult. Știam că nu mai am foarte mult şi am vrut să mă pregătesc. Știam că sunt lucruri, ca răul ăla pe care nu îl vrei și îl faci până la urmă.
Anca Sigartău: ”Înăuntrul meu, ştiam că dacă Dumnezeu vrea, orice e posibil. Cum să nu crezi?”
Apoi, pe 20 decembrie când am fost la control doctorul a spus “Unde este tumora? Ce ai făcut?”. I-am zis, eu vă spun ce am făcut, dar nu o să mă credeţi. Am ţinut post, atât.
Înăuntrul meu, ştiam că dacă Dumnezeu vrea, orice e posibil. Cum să nu crezi? Nu am avut nicio gândire pozitivă când am ţinut postul, ştiam că mor. Nu am făcut niciun pact cu Dumnezeu şi nici nu voi face”, a povestit Anca Sigartău, într-un interviu exclusiv la emisiunea Voi cu Voicu, de la Antena 3.
