Românii care refuză încorporarea, 7 ani de închisoare. Categoria de vârstă vizată
Pentru cine este obligatorie armata în caz de război și ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea? Iată ce spune legea din România.
Refuzul unei persoane de a fi încorporată în armată, la solicitările în scris ale autorităților, constituie infracțiune și se sancționează cu închisoarea.
Ce se întâmplă dacă refuzi încorporarea în caz de război?
Președintele României trebuie să stabilească însă a numite etape premergătoare. Și mai trebuie precizat că aceste fapte se pot comite numai pe timp de război sau pe durata stării de asediu.
Potrivit Legii 286/2009, Art. 435, “neprezentarea la încorporare, concentrare sau mobilizare în timp de război sau pe durata stării de asediu, în termenul prevăzut în ordinul de chemare, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani”.
Aceeași lege stipulează că la fel se “sancţionează şi neprezentarea celui încorporat sau concentrat la unitatea la care a fost repartizat, precum şi a celui care, executând potrivit legii serviciul alternativ, nu se prezintă în termen la angajator”.
Tot o pedeapsă cu închisoarea de la 2 la 7 ani va primi și persoana care “în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrităţii corporale sau sănătăţii, simulează o boală sau o infirmitate, foloseşte înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar”.
Dacă persoana chemată se află în străinătate, atunci termenele de prezentare se preglunesc cu zece zile.
România s-a aflat în stare de urgență la debutul pandemiei de coronavirus, printr-un decret emis de președintele Klaus Iohannis, pe 16 martie 2020. Starea de urgență a fost înlocuită apoi cu starea de alertă.
Starea de asediu de aplică în cazul unui eventual conflict armat în care România este parte, pe teritoriul național, “determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi securităţii naţionale, a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.”.
Citește și: Pregătiri în caz că începe războiul în Ucraina. Documentul semnat de procurorii Curţii de Apel Bucureşti
Pentru cine este obligatorie armata?
Potrivit unei decizii a Senatului, serviciul militar nu mai este obligatoriu de la 1 ianuarie 2007. Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, a declarat că ia în considerare reintroducerea serviciului militar, pe bază de voluntariat.
Potrivit legii nr. 46 din 5 iunie 1996 privind pregătirea populației pentru apărare, “serviciul militar este obligatoriu pentru toţi bărbaţii, cetăţeni români, şi se îndeplineşte în următoarele forme:
a) ca militari în termen;
b) ca militari cu termen redus;
c) ca rezervişti concentraţi sau mobilizati.
Sunt consideraţi în serviciul militar şi cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care fac parte din cadrele în activitate, elevii şi studenţii instituţiilor militare de învăţământ şi militarii angajaţi pe bază de contract.
Pentru cine este obligatorie armata? În caz de război sau stare de asediu, armata devine obligatorie pentru bărbați.
Potrivit ordinului de chemare a rezerviștilor la mobilizare sau la război, soldatul trebuie să se prezinte în termen de 48 de ore la unitatea militară desemnată. În caz de neprezentare la termenul și locul menționate în ordin, persoana respectivă este atenționată că va suporta consecințele Codului Penal, articolul 435 care prevede închisoare de la 2 la 7 ani.
Potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 312/28.04.2014, în baza legii stării de asediu din 2006, pot fi încorporați în caz de război tinerii români cu vârste între 20 și 35 de ani, cu condiția să fie evaluați de medicul de familie.
Modelul de certificat medical este publicat în Monitorul Oficial și, după ce este completat de medic, acesta trebuie depus de persoana în cauză la „comisia locală de recrutare-încorporare constituită pe timpul stării de asediu, al mobilizării și a stării de război”.
