Părintele Cleopa, despre cei care nu țin postul: “Să-mi dai brânză, să-mi tai pui. Dracul îl pune să zică aşa”
Părintele Cleopa, unul dintre marii duhovnici ai Moldovei, a vorbit despre credincioșii care nu țin postul. Învățăturile cunoscutului teolog și arhimandrit despre post sunt memorabile.
Arhimandritul Cleopa Ilie s-a născut pe 10 aprilie 1912, la Sulița, Botoșani, și a trecut la Domnul pe 2 decembrie 1998. A fost arhimandrit și stareț al Mănăstirii Sihăstria Neamțului. Părintele Patriarh Daniel l-a numit „dar al lui Dumnezeu pentru poporul român”. Și-a dedicat întreaga viață nevoinței, rugăciunii și pocăinței. Prin predicile sale, a ajutat mulți oameni să se întoarcă la credință și să își schimbe viața.
Părintele Cleopa, despre cei care nu țin postul
Săptămâna Patimilor este cea mai dură din Postul Paștelui. Despre cum se ține cu adevărat această perioadă de primenire a sufletelor pentru marea sărbătoare de duminică, prin pocăinţă, meditaţie şi rugăciune, preoții amintesc în fiecare an.
„Biserica nu e omorâtoare de oameni, e omorâtoare numai de patimi. Dacă cineva e prea bătrân, prea slab sau bolnav, Biserica îngăduie şi dezleagă postul. Dar nu la acela care zice că «nu-mi place fasole şi varză, eu vreau şuncă». Nu pentru acela dezleagă Biserica. Aceluia ştii ce trebuie să-i faci? Să nu-i dai vreo trei zile mâncare şi când îi vei da mămăligă cu ceapă o să i se pară că sunt cozonaci“, spunea duhovnicul în cartea „Ne vorbeşte părintele Cleopa“, volum îngrijit de Arhimandritul Ioanichie Bălan, ucenic al părintelui, potrivit Adevărul.
Așa a vorbit și despre post, și când a relatat despre vremea marii secete din 1947, când omul trăia cu o mână de urzici şi cu un cartof, dacă le găsea şi pe acelea.
„Şi acum, când are fasole şi cartofi, şi orez, şi compot, şi îi face mâncare femeia, ba îi prăjeşte şi cu untdelemn, zice: „Nu, să-mi dai brânză, să-mi tai pui. Dracul îl pune să zică aşa. Nu te potrivi la asta“, explica duhovnicul.
Pe de altă parte, părintele Cleopa ne amintea în cartea “Ne vorbeşte părintele Cleopa“ că postul este de două feluri: duhovnicesc şi trupesc.
„Postul duhovnicesc este acesta: să postim şi cu limba, să postim şi cu ochii. Limba să nu vorbească minciuni, nedreptăţi şi cuvinte putrede şi stricăcioase; ochii să nu privească cele spre sminteală; urechea să se înfrâneze de a auzi cântece lumeşti; mâna să postească, să nu iscălească zapise nedrepte sau pâră, sau să altă nedreptate“.
„Nu ajută nimic postul trupesc fără cel duhovnicesc. Şi diavolii postesc (…), dar tot diavoli sunt“, arăta „Duhovnicul Moldovei”.
