Noi detalii cutremurătoare din dosarul azilelor groazei din Bihor. Cum ar fi fost alese persoanele vulnerabile care ajungeau în centre

Apar noi informații în ancheta care vizează centrele ilegale din județul Bihor, asociate numelui lui Viorel Pașca. Potrivit datelor apărute în dosar, anchetatorii vorbesc despre un mecanism prin care persoane vulnerabile ar fi fost preluate și ținute în centre, în condiții greu de imaginat.
Conform informațiilor citate de Kanal D, în aceste centre ar fi ajuns, cu precădere, persoane cu afecțiuni psihice, oameni fără familie sau fără locuință, dar și persoane de pe urma cărora puteau fi obținute venituri. Procurorii susțin că interesul rețelei ar fi vizat pensii, indemnizații, alte beneficii sociale sau chiar bunuri aflate în posesia victimelor.
Surse judiciare arată că persoanele care nu puteau aduce astfel de venituri ar fi fost refuzate sau trimise înapoi către instituțiile care încercau să le transfere.
Reguli dure impuse în centre
Anchetatorii susțin că, odată ajunse în centre, persoanele vulnerabile erau izolate de exterior. Acestea ar fi fost puse să semneze documente prin care acceptau reguli stricte, printre care lipsa accesului la telefon, interdicția de a consuma alcool sau tutun și folosirea veniturilor în beneficiul celor care administrau centrele.
Potrivit procurorilor, victimele ar fi rămas fără acte de identitate și alte documente personale. În unele cazuri, cardurile bancare le-ar fi fost preluate, iar veniturile ar fi fost administrate de persoanele care controlau centrele.
Anchetatorii mai spun că rezidenții erau ținuți departe de rude și de orice contact cu exteriorul. Telefoanele mobile le-ar fi fost confiscate, iar părăsirea centrului le era prezentată ca o renunțare definitivă la locul în care erau găzduiți.
Cum ar fi ajuns oamenii în centre
Potrivit anchetei, Viorel Pașca ar fi beneficiat de notorietatea acumulată în aproximativ două decenii și de relații cu reprezentanți ai unor instituții publice. În acest fel, persoane cu probleme grave ar fi fost aduse în centre inclusiv cu autospeciale ale Poliției sau cu ambulanțe.
Procurorii susțin că Pașca cerea ca reprezentanții primăriilor sau ai spitalelor să îl contacteze înainte de preluarea fiecărei persoane, pentru a-și da acordul. Ulterior, acesta ar fi putut susține că internările au fost făcute la solicitarea autorităților.
Suspiciuni privind tratamentele medicale
În dosar apar și suspiciuni legate de modul în care erau îngrijite persoanele internate. Surse apropiate anchetei susțin că acestea nu ar fi beneficiat de evaluări medicale complete și nici de tratamente adaptate afecțiunilor de care sufereau.
Mai mult, procurorii afirmă că medicamentele ar fi fost administrate, în unele situații, de persoane fără pregătire medicală. Pentru a fi identificate mai ușor, pastilele ar fi fost puse în cutii diferențiate prin culori.
Ancheta continuă, iar autoritățile încearcă să stabilească exact cum funcționa această rețea și câte persoane ar fi fost afectate de condițiile din centrele ilegale din Bihor.




