Lovitură pentru justiția din România: Ce a decis Curtea de Apel din Paris
Paul de România nu va fi extrădat în țară pentru a-și ispăși pedeapsa cu închisoarea, după ce Curtea de Apel din Paris a respins miercuri cererea autorităților române. Instanța franceză a considerat că noul mandat european de arestare emis de România are un „caracter disproporționat”, potrivit AFP, citată de Agerpres.
„Am spus întotdeauna că eu cred în justiția franceză”, a declarat prințul, în vârstă de 76 de ani, la ieșirea din sala de judecată.
Ce a motivat decizia instanței franceze
Judecătorii au recunoscut că România avea temei să emită un nou mandat, dar au concluzionat că acesta nu respectă principiul proporționalității. Decizia s-a referit strict la admisibilitatea mandatului, fără a intra pe fondul cauzei.
Avocata prințului, Miriame Laichi, a salutat hotărârea, spunând că aceasta „pune capăt unei hărțuiri procedurale inacceptabile” și confirmă atașamentul Franței față de valorile statului de drept.
Condamnarea lui Paul de România și acuzațiile
Paul Philippe al României, descendent al regelui Carol al II-lea, a fost condamnat definitiv în decembrie 2020 de Înalta Curte de Casație și Justiție la trei ani și patru luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate. Alături de el, alte 17 persoane au fost condamnate, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 145 de milioane de euro.
Prințul este acuzat că ar fi colaborat, începând cu anul 2006, cu o grupare de escroci pentru a obține ilegal proprietăți pe care le revendica în calitate de moștenitor al familiei regale. Tatăl său, Carol Mircea Grigore, fusese unul dintre fiii regelui Carol al II-lea, domnitor al României între 1930 și 1940.
După abdicarea regelui Mihai în 1947 și venirea comuniștilor la putere, toate proprietățile familiei regale au fost confiscate, iar conflictele privind succesiunea au continuat până în prezent.
Franța refuzase extrădarea și în 2023
Nu este prima dată când Franța spune „nu” cererilor de extrădare din partea României. În noiembrie 2023, Curtea de Apel din Paris a respins prima solicitare, argumentând că dreptul la un proces echitabil nu a fost respectat în România, din cauza unor nereguli privind depunerea jurământului de către doi dintre cei trei judecători care l-au condamnat.
Ulterior, România a revenit cu o nouă cerere, bazându-se pe decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din iulie 2024, care criticase hotărârea instanței franceze, considerând-o contrară principiului încrederii reciproce între statele UE.
În cadrul ultimei audieri, avocatul general francez a cerut predarea lui Paul de România, invocând „prevalența justiției europene asupra dreptului național”. Avocata prințului a replicat, descriind cazul drept „cel mai mare scandal politic care a lovit vreodată o familie regală” în contextul litigiilor de succesiune.
