Ilie Bolojan a vorbit despre momentul în care România ar putea adopta moneda euro și a explicat de ce acest obiectiv nu este realist în perioada imediat următoare. Declarațiile vin în contextul în care Bulgaria a făcut deja pasul către zona euro, în timp ce România rămâne în continuare în afara unui calendar clar pentru renunțarea la leu.
Premierul a fost întrebat despre acest subiect după discuțiile purtate alături de cancelarul german, iar răspunsul său a fost unul direct. Potrivit lui Ilie Bolojan, România nu îndeplinește în acest moment criteriile necesare pentru adoptarea monedei euro, iar principala problemă este deficitul bugetar.
Bolojan a explicat că Bulgaria a reușit să intre în zona euro deoarece a respectat criteriile fiscale impuse, în special cele legate de deficit. În cazul României, situația este diferită, deoarece țara noastră a avut în ultimii ani un dezechilibru bugetar major.
„Bulgaria îndeplinește condițiile legate de componenta de deficit. Până nu atingem un deficit sub 3%, trecerea la moneda euro nu este pe agendă”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a amintit că România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB. Acest nivel este departe de pragul necesar pentru aderarea la zona euro și arată că România mai are de parcurs un drum lung până când va putea discuta concret despre schimbarea monedei naționale.
Pentru anul în curs, Guvernul are ca obiectiv reducerea deficitului la aproximativ 6,2–6,3%. Chiar și așa, nivelul rămâne peste limita de 3% cerută pentru adoptarea euro. Ținta anunțată de autorități este ca România să ajungă la pragul de 3% abia în 2030.
În aceste condiții, mesajul transmis de Ilie Bolojan este că plățile în lei nu vor dispărea prea curând. România nu are, în acest moment, o dată oficială pentru adoptarea monedei euro, iar subiectul nu poate fi pus pe agenda imediată cât timp criteriile economice nu sunt îndeplinite.
Adoptarea euro presupune mai multe condiții, printre care stabilitatea prețurilor, sustenabilitatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Deficitul bugetar este însă unul dintre cele mai importante criterii, iar România trebuie să demonstreze că poate controla cheltuielile publice și poate menține economia într-un echilibru mai solid.
În timp ce România amână acest moment, Bulgaria a devenit oficial al 21-lea stat membru al zonei euro. Țara vecină a renunțat la leva și a trecut la moneda unică europeană, după aproape două decenii de la aderarea la Uniunea Europeană. Momentul a fost prezentat de autoritățile bulgare drept o etapă importantă a integrării europene.
Totuși, trecerea Bulgariei la euro nu a fost lipsită de controverse. În societatea bulgară au existat voci care au criticat lipsa unui referendum și au acuzat clasa politică de lipsă de transparență. Cu toate acestea, Bulgaria a reușit să îndeplinească cerințele tehnice și economice necesare pentru intrarea în zona euro.
În cazul României, discuția rămâne una de perspectivă. Autoritățile trebuie să reducă deficitul, să stabilizeze finanțele publice și să recâștige credibilitate economică înainte ca trecerea la euro să poată deveni un obiectiv concret. Până atunci, românii vor continua să folosească leul, iar adoptarea monedei euro pare, cel puțin pentru moment, un obiectiv amânat pentru finalul deceniului.