Președintele interimar Ilie Bolojan a convocat pentru 30 aprilie o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în cadrul căreia va fi avizată noua lege a Apărării Naționale. Proiectul legislativ va fi trimis ulterior Guvernului și va urma procedurile de dezbatere și aprobare în Parlament. Aceasta este a doua ședință CSAT convocată de Bolojan, în calitate de președinte interimar.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se va reuni miercuri la Palatul Cotroceni, având pe ordinea de zi, printre altele, participarea României la Planul de răspuns European – Readiness 2030 și dezbaterea proiectului de lege privind apărarea națională.
Administrația Prezidențială a anunțat că președintele interimar Ilie Bolojan a convocat ședința CSAT, pentru miercuri, 30 aprilie, la ora 14:00.
Pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la:
– Participarea României la Planul de Răspuns European – Readiness 2030;
– Proiectul de lege a apărării naționale a României;
– Planul național privind mobilitatea militară;
– Proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei;
– Viziunea strategică națională în domeniul spațial.
În cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, a precizat Administrația Prezidențială.
Planul de reînarmare a Europei ReArm Europe – Readiness 2030 a fost prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 4 martie 2025 și va permite UE efectuarea unor cheltuieli de peste 800 miliarde de euro, structurate în jurul următorilor piloni:
deblocarea utilizării fondurilor publice în domeniul apărării la nivel național;
un nou instrument dedicat Acțiunilor pentru securitatea Europei (SAFE);
valorificarea posibilităților oferite de Grupul BEI și mobilizarea capitalului privat prin accelerarea uniunii economiilor și investițiilor.
Ultima ședință CSAT condusă de președintele interimar Ilie Bolojan a avut loc pe 28 martie.
Atunci au fost analizate evoluțiile războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune.
„România, ca țară vecină, cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, este direct interesată de încheierea războiului. Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene.”