Ignatul. Tradiții și superstiții în ziua în care se sacrifică porcii din ograda românilor
Ignatul. Tradiții și superstiții în ziua în care se sacrifică porcii din ograda românilor. În calendarul ortodox, pe 20 decembrie, este prăznuit Sf. Ignație din Antiohia sau Ignație Teoforul.
De asemenea, în această zi, din bătrâni se spune că trebuie tăiați porcii din ogradă și pregătiți pentru sărbătoarea Crăciunului.
Însă, sacrificarea animalelor din ogradă reprezintă, de fapt, un ritual încărcat de superstiții și tradiții străvechi, încă din vremea dacilor. Atunci, în vremurile străvechi în care trăiau strămoșii poporului român, se credea că în zilele de 21-22 decembrie să dă o luptă crâncenă între întuneric și lumină. Solstițiul de iarnă era considerat definitoriu pentru ca lumina să câștige, așadar dacii încercau să îl ajute pe soare să biruiască întunericul. Aștfel, hrăneau soarele printr-un sacrificiu al unui animal, porcul. De altfel acest animal era considerat ca făcând parte din lumea întunericului, de aceea a fost ales pentru a fi sacrificat. După solstițiul de iarnă, ziua începe să se mărească, acesta fiind semnul triumfului luminii asupra întunericului.
Ignatul. Tradiții și superstiții în ziua în care se sacrifică porcii din ograda românilor
Tăierea porcului este singura activitate permisă în ziua de Ignat. Conform obiceiului străvechi, sacrificarea porcului nu poate fi începută înainte de ivirea zorilor şi nici nu poate depăşi apusul soarelui. Tăierea trebuie să aibă loc pe lumină, întrucât numai lumina poate ţine la distanţă, prin puterea ei arzătoare, spiritele malefice.
În credinţa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al întunericului, care slăbea puterea Soarelui în cea mai scurtă zi a anului, la Solstiţiul de iarnă. Mai mult, locul ales pentru tăierea porcului era supus unui ritual de purificare, fiind tămâiat şi stropit cu apă sfinţită, pentru a îndepărta duhurile necurate. Femeia, de obicei, se ocupă de tranşarea cărnii, dar numai după ce bărbatul face semnul crucii cu cuţitul asupra porcului sacrificat, zicând: ”Tatăl nostru. Să-l mâncaţi sănătoşi”.
