Este știrea momentului în România. Ilie Bolojan a decis de urgență
Camera Deputaților a dat undă verde legii în noiembrie 2023, dar adoptarea ei a fost întârziată de multiple obstacole. Actul normativ, care introduce pedepse mai aspre pentru cei care nu se predau în termen de șapte zile, a fost contestat de Curtea Supremă la CCR în decembrie 2023.
Magistrații ICCJ au invocat încălcarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la un proces echitabil și la libertate individuală.
Decizii întârziate și amânări succesive
CCR a programat prima ședință pentru 31 ianuarie 2024, însă procesul s-a prelungit din cauza mai multor amânări. Abia în octombrie 2024, Curtea Constituțională a respins sesizarea și a stabilit că legea este constituțională, deschizând astfel calea pentru promulgare.
Noua lege prevede pedepse mai dure pentru cei care evită să-și execute sentințele.
„Evadarea din starea legală de reținere sau de deținere se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârșită prin folosire de violențe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. […] Se consideră evadare și fapta persoanei condamnată la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliție în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea”.
Fugari celebri și problemele extrădării
În ultimii ani, autoritățile române s-au confruntat cu dificultăți majore în aducerea în țară a unor condamnați celebri. Printre cei care au evitat pedeapsa se numără:
Ionel Arsene – Italia
Alina Bica – Italia
Mario Iorgulescu – Italia
Dragoș Săvulescu – Italia
Daniel Dragomir – Italia
Paul de România – Franța
Sebastian Ghiță – Serbia
Sorin Oprescu – Grecia
Aceste dificultăți au dus la cheltuieli semnificative pentru statul român, care, în urmă cu doi ani, a alocat peste două milioane de euro pentru a readuce în țară peste 800 de fugari. Cu toate acestea, autoritățile s-au confruntat cu numeroase obstacole birocratice și juridice în procesul de extrădare, multe state refuzând să colaboreze.
Unul dintre puținii fugari aduși recent în România este Cătălin Cherecheș, care a fost capturat în Germania și predat autorităților române. Cazul său a demonstrat cât de complicat poate fi procesul de extrădare, chiar și în interiorul Uniunii Europene.
Fugarii vor suporta costurile extrădării
Noua lege aduce o schimbare importantă: costurile repatrierii nu vor mai fi suportate de stat, ci de persoanele condamnate. Această măsură vizează reducerea cheltuielilor publice și responsabilizarea celor care încearcă să evite pedeapsa. În teorie, această modificare ar trebui să descurajeze fuga din țară, însă rămâne de văzut cât de eficientă va fi în practică.
Legea promulgată vine într-un context în care autoritățile române încearcă să își consolideze capacitatea de a executa sentințele penale și de a reduce numărul cazurilor în care persoane condamnate definitiv rămân libere în afara țării. Cu toate acestea, problema extrădărilor depinde în continuare de acordurile internaționale și de cooperarea statelor în care fugarii se refugiază.
