Elena Udrea cere instanței să-i scadă șase luni din condamnarea în dosarul Gala Bute. Decizia instanței. Update
Elena Udrea încearcă azi, 8 aprilie, să ”forțeze” ieșirea din închisoare, la aproape trei ani după ce a ajuns la penitenciar, în dosarul Gala Bute.
Update, ora 14:30: Tribunalul Prahova a stabilit un nou termen pentru a soluționa cererea Elenei Udrea. Aceasta va afla abia la finalul lunii aprilie dacă va beneficia de o scădere a pedepsei pe baza perioadei petrecute în arest preventiv. Dacă instanța îi va admite cererea, Elena Udrea va putea solicita eliberarea înainte de termen, în a doua jumătate a lunii iunie.
Știrea inițială
Elena Udrea va fi prezentă, marți, 8 aprilie 2025, la Tribunalul Prahova, în încercarea de a-i convinge pe judecători să-i scadă o parte din pedeapsă. Udrea a fost condamnată la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute, din care a executat aproape 3 ani.
Elena Udrea vrea să i se scadă din pedeapsă perioadele petrecute în arest, în Costa Rica și Bulgaria
Tribunalul Prahova judecă azi contestația la executare depusă de Elena Udrea, condamnată la șase ani de închisoare pentru infracțiuni de luare de mită și abuz în serviciu. Potrivit unor surse judiciare, Elena Udrea le-a cerut judecătorilor să-i scadă din pedeapsă perioadele în care a fost reținută.
Este vorba de aproape șase luni petrecute în arest în Costa Rica (octombrie-decembrie 2018) și Bulgaria (aprilie – iunie 2022). Prima dată, ea a fost eliberată din Costa Rica după ce ICCJ a decis suspendarea executării pedepselor din dosarul Gala Bute din cauza neregulilor în formarea completurilor de cinci judecători. A doua oară, în Bulgaria, ea a rămas în penitenciar până când autoritățile de la sud de Dunăre au dispus predarea către cele din România.
În cazul în care cererea îi va fi admisă, Elena Udrea poate merge mai departe și solicita întrunirea unei comisii de liberare condiționată, pentru a-i permite să plece acasă mai devreme. Ar fi prima cerere de liberare condiționată a Elenei Udrea, după ce a fost încarcerată în România, în iunie 2022.
Aceeași metodă l-a scăpat pe Cătălin Cherecheș de un an de închisoare
Potrivit legii, pentru pedepsele mai mici de zece ani, condamnatul poate solicita liberarea condiționată după ce a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei. O astfel de cerere poate fi admisă și mai devreme atunci când se constată că persoana condamnată a câștigat zile prin muncă neremunerată sau alte activități. În plus, aceasta poate solicita să-i fie contabilizată și perioada în care a stat în arest preventiv sau arest la domiciliu.
Cătălin Cherecheș, fost primar al municipiului Baia Mare și amic al Elenei Udrea, a reușit să scape de aproape un an din pedeapsa de cinci ani, după ce a formulat o astfel de cerere. În cazul lui, instanța a fost de acord să-i reducă din pedeapsă perioadele petrecute în arest preventiv, arest la domiciliu și arest în vederea executării mandatului european de arestare, în Germania.
Elena Udrea s-a plâns de mai multe ori, de-a lungul ultimilor doi ani și jumătate, că nu i-a fost acordată măcar o zi de permisie pentru a merge acasă. Ultima dată s-a întâmplat în septembrie 2024, atunci când fiica ei a avut prima zi de școală.
Elena Udrea s-a plâns la Avocatul Poporului că nu-și poate strânge fetița în brațe
Până la acea dată, ea nu reușise să-și vadă fetița decât în incinta penitenciarului, la vizitele făcute de partenerul politicienei. În toamna anului 2022, Elena Udrea a obținut o derogare din partea Avocatului Poporului pentru a-și vedea copilul fără geamul despărțitor.
„M-am luptat să pot să îmi țin copilul în brațe după ce patru luni nu l-am văzut deloc. Legea stupidă obligă copiii să își vadă mamele deținute din spatele unui dispozitiv de protecție. Cu ajutorul Avocatului Poporului, până la modificarea legii, am obținut o derogare de la conducerea ANP, astfel că acum mamele se întâlnesc cu copiii lor fără geamul despărțitor”, scria Elena Udrea pe contul ei de Facebook.
În afară de condamnarea pe care o execută, Elena Udrea a mai fost pusă sub acuzare în câteva dosare, cele mai complicate fiind cel legat de finanțarea campaniei electorale din 2009 și cel de corupție, botezat de procurori ”Dosarul Hidroelectrica”. Fostul ministru a fost achitat definitiv în ambele cazuri.
