Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, după ce Curtea de Apel București a admis contestația formulată de procurorii DIICOT. Motivarea instanței arată care au fost argumentele ce au cântărit în luarea acestei decizii, printre acestea numărându-se presupusele planuri ale fostului candidat la alegerile prezidențiale de a pleca din România și de a se stabili în Italia.
Potrivit magistraților, exista un risc ca acesta să se sustragă de la urmărirea penală, dar și posibilitatea ca buna desfășurare a procesului să fie afectată. Judecătorii au analizat mai multe elemente din dosarul instrumentat de DIICOT, inclusiv discuții despre identificarea unei locuințe în Italia, obținerea unor documente pentru deplasare și găsirea unei țări în care ar fi putut solicita azil politic.
De ce nu au acceptat judecătorii explicația apărării
Unul dintre aspectele importante din motivarea Curții de Apel București este legat de intenția atribuită lui Călin Georgescu de a cumpăra o locuință în Toscana.
Apărarea a susținut că demersurile făcute în Italia aveau legătură cu achiziționarea unei case. Instanța nu a considerat însă că această explicație acoperă toate elementele analizate în dosar.
Magistrații au pus în legătură discuțiile despre plecarea din România cu demersurile privind documentele de călătorie și posibilitatea solicitării azilului politic. În opinia majorității completului, cronologia acestor evenimente indica un risc actual de sustragere de la anchetă.
În motivare, judecătorii au arătat că demersurile respective depășesc explicația potrivit căreia fostul candidat ar fi urmărit exclusiv cumpărarea unei locuințe în Italia. Instanța a analizat și explicația oferită în legătură cu un pașaport despre care s-ar fi susținut că fusese emis de un pretins Ordin de Malta și trimis de o cunoștință din Italia.
Dosarul în care este cercetat Călin Georgescu
Arestarea preventivă are legătură și cu acuzațiile investigate de DIICOT într-un dosar în care sunt cercetați Călin Georgescu, omul de afaceri Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena.
Ancheta a pornit de la plângerea unui om de afaceri, Răzvan Leu, care susține că ar fi fost prejudiciat cu aproximativ 1,1 milioane de euro. Potrivit informațiilor prezentate în dosar, banii ar fi fost solicitați în legătură cu o presupusă afacere care implica obținerea unei linii de credit.
Judecătorii au analizat documentele și comunicările aflate la dosar, precum și informațiile referitoare la traseul sumelor de bani și la entitățile prezentate drept instituții bancare.
În urma examinării probelor, majoritatea completului a apreciat că există suficiente elemente pentru a susține, în această etapă a procedurilor, o suspiciune rezonabilă privind acuzațiile investigate, inclusiv cea referitoare la constituirea unui grup infracțional organizat.
Aceste concluzii sunt formulate la nivelul suspiciunii rezonabile și nu reprezintă o condamnare definitivă.
Ce au decis magistrații
Curtea de Apel București a considerat că lăsarea în libertate a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. În opinia majorității, arestarea preventivă era proporțională cu gravitatea acuzațiilor și necesară pentru a reduce riscurile identificate.
Decizia nu a fost însă unanimă. În cadrul completului de divergență, unul dintre magistrați a avut o opinie separată, considerând că măsura controlului judiciar ar fi fost suficientă.
Pe 29 septembrie 2026, Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT și a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen pentru 30 de zile. Hotărârea este definitivă.
Măsura are caracter preventiv și nu stabilește vinovăția celor cercetați. Ancheta continuă, iar acuzațiile urmează să fie clarificate în cadrul procedurilor judiciare.