• Coronavirus
  • Diverse
  • Emisiuni TV
  • Horoscop
  • Meteo
  • Rețete
  • Stiri Mondene
  • Actualitate
  • Social
  • Descoperă România
  • Utile
  • Lifestyle
  • Sport
  • Actualitate
  • Social
  • Descoperă România
  • Utile
  • Lifestyle
  • Sport
  • Coronavirus
  • Descoperă România
  • Diverse
  • Emisiuni TV
  • Horoscop
  • Lifestyle
  • Meteo
  • Rețete
  • Social
  • Sport
  • Stiri Mondene
  • Echipă
  • Coronavirus
  • Descoperă România
  • Diverse
  • Emisiuni TV
  • Horoscop
  • Lifestyle
  • Meteo
  • Rețete
  • Social
  • Sport
  • Stiri Mondene
  • Echipă
Stiri Romania
Home Diverse Cum dovedeşti vechimea dacă nu mai ai cartea de muncă și angajatorul nu mai există? Informația care te ajută enorm la pensie
Diverse

Cum dovedeşti vechimea dacă nu mai ai cartea de muncă și angajatorul nu mai există? Informația care te ajută enorm la pensie

Florin Tomescu22 ianuarie 2025 3 min read
13

Multă lume se întreabă cum poți să dovedeşti vechimea în muncă, pentru pensie, dacă nu mai ai cartea de muncă. Mai mult, sunt foarte multe situați când nici angajatorul nu mai există deoarece firma s-a închis din diverse motive. În fapt, probleme sunt cu perioadele muncite anterior anului 2011, de când a apărut Registrul Revisal.

Cartea de muncă a devenit o raritate şi angajatorii de altădată au dispărut, astfel că este esenţial să ştii cum să-ţi dovedeşti vechimea în muncă. Această informaţie este deosebit de utilă pentru toţi românii, în special pentru cei care se pregătesc să intre în perioada de pensionare.

Metoda principală de validare a vechimii în munca în astfel de circumstanţe este obţinerea unei adeverinţe de vechime. De la data de 28 noiembrie 2016, angajatorii, instituţiile şi autorităţile publice sunt obligate să întocmească acest document în momentul încheierii unui contract de muncă. Nerespectarea acestei obligaţii atrage amenzi considerabile, care ajung până la 3000 de lei.

Orice salariat are dreptul de a solicita o adeverinţă de vechime, iar angajatorul are la dispoziţie 15 zile pentru a o elibera, începând de la data cererii. Mai mult, începând cu anul 2011, evidenţa activităţii salariale se realizează electronic în Registrul Revisal, accesibil online.

Potrivit prevederilor paragrafului 5 al articolului 34 din Codul Muncii, „la solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate”.

În situaţia în care angajatorul nu poate elibera adeverinţa din motive obiective, salariatul poate solicita documentul la inspectoratul teritorial de munca din zona în care firma respectivă îşi desfăşoară activitatea, achitând o taxă de 20 de lei pe document.

Dacă persoana în cauză a rămas fără cartea de muncă şi angajatorul nu mai exista, acest lucru nu înseamnă că nu mai poate demonstra vechimea. În aceste situaţii, Casa de Pensii poate emite decizii de pensie pe baza datelor care atestă perioadele de cotizare. În plus, hotărârea judecătorească prin care se recunoaşte vechimea poate fi obţinută prin implicarea justiţiei.

În lipsa altor dovezi privind vechimea în muncă sau activitatea în diferite domenii, persoana interesată poate acţiona în judecata custodele arhivei. Astfel, chiar şi fără cartea de muncă, salariatul poate primi o adeverinţă constatatoare a raportului de muncă.

 

carte de munca
AboutFlorin Tomescu
Absolvent al FJSC în anul 2014, am scris pentru mai multe publicații cunoscute din România
Am găsit un băiețel singur la stația de metrou care m-a rugat să îl ajut să-și găsească părinții  Rachel aștepta la stația de metrou prietena ei, Mia, când a observat un băiețel care părea pierdut. Apropiindu-se de el, și-a dat seama că situația era mult mai complicată decât părea la prima vedere.  Eram pe peronul stației de metrou, verificând telefonul pentru a mia oară. Prietena mea, Mia, întârziase ca de obicei, dar astăzi parcă întrecea măsura. Plănuisem să mergem la un magazin second-hand pentru a găsi ținute pentru o petrecere ce urma.  Privind în jur pentru a-mi trece timpul, am observat un băiețel.  Nu avea mai mult de șapte sau opt ani și stătea singur pe o bancă. Ochii îi erau mari, iar în brațe ținea strâns un iepuraș de pluș uzat.  Deși nu mă consideram o persoană maternă, ceva la el m-a mișcat profund.  „Bună, micuțule,” i-am spus apropiindu-mă de el. „Te-ai pierdut? Aștepți pe cineva?”  Băiatul s-a uitat la mine, cu ochii plini de speranță și teamă.  „Nu-mi găsesc părinții,” a șoptit. „Nu știu unde să merg, așa că stau aici.”  Inima mi s-a strâns de mila lui.  „Vrei să te ajut să-i găsești? Putem merge la poliție să cerem ajutor.”  Ochii băiețelului s-au mărit și mai mult.  „Nu! Te rog, nu merge la poliție!” a exclamat, vizibil agitat.  M-am așezat pe bancă lângă el, sperând să-l liniștesc.  „De ce nu?” l-am întrebat blând. „Doar pentru a cere ajutor.”  „Pentru că poliția îi caută pe părinții mei,” a spus trist. „Uneori părinții mei sunt nevoiți să fure mâncare pentru a mă hrăni. Din cauza asta, poliția îi caută. Nu suntem oameni răi… doar avem nevoie de ajutor.”  Am ezitat, nesigură cum să gestionez situația. Puteam înțelege disperarea unor părinți care încalcă regulile doar pentru a-și hrăni copilul. Cu siguranță, era un sentiment de dreptate în asta.  „Bine,” i-am spus ferm. „Nu mergem la poliție. Dar hai să vedem dacă îi putem găsi. Unde crezi că ar putea fi?”  Băiețelul și-a întors privirea rapid, iar gândurile lui păreau să vină și să plece cu repeziciune.  „Uneori merg în parc,” a spus. „Putem merge acolo? Poate îi găsim.”  „Desigur,” i-am răspuns. „Cum te cheamă, apropo?”  A zâmbit larg la întrebare.  „Tommy,” a spus. „Și pe tine?”  „Rachel,” i-am răspuns. „Îmi pare bine să te cunosc, Tommy. Hai să mergem.”  Am mers împreună spre parcul din apropiere, Tommy ținând strâns iepurașul de pluș și mâna mea. Pe măsură ce ne plimbam prin parc, ochii lui s-au luminat la vederea unui stand de popcorn.  „Vrei?” l-am întrebat, simțind entuziasmul din privirea lui.  „Da, te rog!” a spus, sărind de pe un picior pe altul.  Am zâmbit și i-am cumpărat o pungă.  „Poftim, dragule,” i-am spus.  Am continuat să căutăm prin parc, dar părinții lui nu erau nicăieri.  „Nu sunt aici,” a spus el, cu fața căzând.  Părea pe punctul de a plânge.  „Unde mai merg ei?” l-am întrebat, încercând să păstrez o urmă de speranță pentru el.  „Uneori merg la mall pentru a strânge resturi de mâncare de la food court,” a spus.  „Bine, hai să încercăm la mall,” i-am spus, ducându-l înapoi la metrou.  La mall, ochii lui Tommy s-au mărit la vederea sălii de jocuri.  „Wow,” a spus. „Nu am mai văzut așa ceva. Ce sunt acestea?”  Nu am putut rezista privirii lui pline de dorință.  La mall, ochii lui Tommy s-au mărit la vederea sălii de jocuri.  „Wow,” a spus. „Nu am mai văzut așa ceva. Ce sunt acestea?”  Nu am putut rezista privirii lui pline de dorință.  „Scuzați-mă, domnișoară,” a spus unul dintre ei. „Băiețelul acela este cu dumneavoastră?”  „Da,” am răspuns, cu inima strânsă. „De ce întrebați? Încercăm să-i găsim părinții.”  „Acest băiat a fugit de la familia lui adoptivă în această dimineață,” a spus celălalt polițist blând. „Trebuie să-l ducem înapoi acasă.”  Povestea continuă cu emoție și prietenie, transformând o întâlnire întâmplătoare într-o relație care schimbă vieți. Ce ai fi făcut în locul meu?Am găsit un băiețel singur la stația de metrou care m-a rugat să îl ajut să-și găsească părinții Rachel aștepta la stația de metrou prietena ei, Mia, când a observat un băiețel care părea pierdut. Apropiindu-se de el, și-a dat seama că situația era mult mai complicată decât părea la prima vedere. Eram pe peronul stației de metrou, verificând telefonul pentru a mia oară. Prietena mea, Mia, întârziase ca de obicei, dar astăzi parcă întrecea măsura. Plănuisem să mergem la un magazin second-hand pentru a găsi ținute pentru o petrecere ce urma. Privind în jur pentru a-mi trece timpul, am observat un băiețel. Nu avea mai mult de șapte sau opt ani și stătea singur pe o bancă. Ochii îi erau mari, iar în brațe ținea strâns un iepuraș de pluș uzat. Deși nu mă consideram o persoană maternă, ceva la el m-a mișcat profund. „Bună, micuțule,” i-am spus apropiindu-mă de el. „Te-ai pierdut? Aștepți pe cineva?” Băiatul s-a uitat la mine, cu ochii plini de speranță și teamă. „Nu-mi găsesc părinții,” a șoptit. „Nu știu unde să merg, așa că stau aici.” Inima mi s-a strâns de mila lui. „Vrei să te ajut să-i găsești? Putem merge la poliție să cerem ajutor.” Ochii băiețelului s-au mărit și mai mult. „Nu! Te rog, nu merge la poliție!” a exclamat, vizibil agitat. M-am așezat pe bancă lângă el, sperând să-l liniștesc. „De ce nu?” l-am întrebat blând. „Doar pentru a cere ajutor.” „Pentru că poliția îi caută pe părinții mei,” a spus trist. „Uneori părinții mei sunt nevoiți să fure mâncare pentru a mă hrăni. Din cauza asta, poliția îi caută. Nu suntem oameni răi… doar avem nevoie de ajutor.” Am ezitat, nesigură cum să gestionez situația. Puteam înțelege disperarea unor părinți care încalcă regulile doar pentru a-și hrăni copilul. Cu siguranță, era un sentiment de dreptate în asta. „Bine,” i-am spus ferm. „Nu mergem la poliție. Dar hai să vedem dacă îi putem găsi. Unde crezi că ar putea fi?” Băiețelul și-a întors privirea rapid, iar gândurile lui păreau să vină și să plece cu repeziciune. „Uneori merg în parc,” a spus. „Putem merge acolo? Poate îi găsim.” „Desigur,” i-am răspuns. „Cum te cheamă, apropo?” A zâmbit larg la întrebare. „Tommy,” a spus. „Și pe tine?” „Rachel,” i-am răspuns. „Îmi pare bine să te cunosc, Tommy. Hai să mergem.” Am mers împreună spre parcul din apropiere, Tommy ținând strâns iepurașul de pluș și mâna mea. Pe măsură ce ne plimbam prin parc, ochii lui s-au luminat la vederea unui stand de popcorn. „Vrei?” l-am întrebat, simțind entuziasmul din privirea lui. „Da, te rog!” a spus, sărind de pe un picior pe altul. Am zâmbit și i-am cumpărat o pungă. „Poftim, dragule,” i-am spus. Am continuat să căutăm prin parc, dar părinții lui nu erau nicăieri. „Nu sunt aici,” a spus el, cu fața căzând. Părea pe punctul de a plânge. „Unde mai merg ei?” l-am întrebat, încercând să păstrez o urmă de speranță pentru el. „Uneori merg la mall pentru a strânge resturi de mâncare de la food court,” a spus. „Bine, hai să încercăm la mall,” i-am spus, ducându-l înapoi la metrou. La mall, ochii lui Tommy s-au mărit la vederea sălii de jocuri. „Wow,” a spus. „Nu am mai văzut așa ceva. Ce sunt acestea?” Nu am putut rezista privirii lui pline de dorință. La mall, ochii lui Tommy s-au mărit la vederea sălii de jocuri. „Wow,” a spus. „Nu am mai văzut așa ceva. Ce sunt acestea?” Nu am putut rezista privirii lui pline de dorință. „Scuzați-mă, domnișoară,” a spus unul dintre ei. „Băiețelul acela este cu dumneavoastră?” „Da,” am răspuns, cu inima strânsă. „De ce întrebați? Încercăm să-i găsim părinții.” „Acest băiat a fugit de la familia lui adoptivă în această dimineață,” a spus celălalt polițist blând. „Trebuie să-l ducem înapoi acasă.” Povestea continuă cu emoție și prietenie, transformând o întâlnire întâmplătoare într-o relație care schimbă vieți. Ce ai fi făcut în locul meu?22 ianuarie 2025
De ce trebuie să pui o folie de aluminiu în spatele router-ului wifi. Puțini români cunosc motivul22 ianuarie 2025De ce trebuie să pui o folie de aluminiu în spatele router-ului wifi. Puțini români cunosc motivul
Citește și
CE ASCUNDE ultima CIFRA a CNP-ului? Dacă ai 3 sau 8 însemană că...
Citește și
Negocieri tensionate la Cotroceni! PNL nu va vota un Guvern Eugen Tomac în care s-ar...
Citește și
Vești bune pentru români! Guvernul Ilie Bolojan anunță plafonarea facturilor!
Citește și
Biletul de adio lasat de Madalina Manole. Cutremurator ce a cerut pentru copilul ei, inainte...
Citește și
Cat dureaza o partida de amor cu Alex Velea. Antonia l-a făcut de râs
Citește și
Cum o umilea Ștefan Bănică pe Andreea Marin. Artistul i-a aplicat bătăi în repetate rânduri:...

Articole asemanatoareBest

CaruselDiverse

Ea este Andreea, copila de 15 ani din Vrancea care a murit după o sângerare nazală. “La începutul anului, a căzut jos într-un magazin”

Florin Tomescu10 mai 2023
Diverse

“Vreau să-i mulțumesc lui Florin, pentru că a salvat viața fiicei mele”. O mamă din Constanța, mesaj emoționant pentru eroul fiicei sale de 17 ani

Florin Tomescu11 martie 2024
Diverse

A lucrat ca menajeră în Italia, s-a întors în țară și a deschis o firmă de curățenie: „Muncim cinstit și nu ne rușinăm cu asta”

Florin Tomescu14 februarie 2023
Articole recente
  • 1România e la pământ! Ursula von der Leyen a decis
    România e la pământ! Ursula von der Leyen a decis
    3 iunie 2026
  • 2Crimă șocantă în Piatra Neamț
    Crimă șocantă în Piatra Neamț
    3 iunie 2026
  • 3Rusia lansează un avertisment dur. Statele care intră în coaliția navală americană ar putea fi considerate complice
    Rusia lansează un avertisment dur. Statele care intră în coaliția navală americană ar putea fi considerate complice
    3 iunie 2026
  • 4Polițist din Piatra Neamț, ucis de propriul fiu
    Polițist din Piatra Neamț, ucis de propriul fiu
    3 iunie 2026
  • 5Tragedie în Timiș: Un tânăr fotbalist de 16 ani a murit
    Tragedie în Timiș: Un tânăr fotbalist de 16 ani a murit
    3 iunie 2026

Știri și informații scrise cu simțul răspundurii pentru a informa o țară întreagă. Ne asumăm fiecare cuvânt și credem într-un jurnalism deontologic.

Facebook-f Instagram

Social Media

About us

Despre noi

Politica de confidențialitate

Termeni și condiții

Contact 

Echipă

Social

Fii la curent cu orice noutate

Facebook Instagram

Copyright © 2020 . All Rights Reserved.