Cum a donat Gigi Becali 30.000 de euro unui călugăr de pe muntele Athos, fără să știe cine era: “Dă sacul încoace”

Cum a donat Gigi Becali 30.000 de euro unui călugăr de pe muntele Athos, fără să știe cine era: “Dă sacul încoace”. O poveste mai puțin cunoscută despre latifundiarul din Pipera, scoasă la iveală de părintele Pimen, stareţul Chiliei “Intrarea Maicii Domnului în Biserică” de la Schitul Lacu din Sfântul Munte Athos.
Povestea călugărului este una impresionantă. Fost călugăr în Mănăstirea Sihăstria din Neamţ, a simţit chemarea spre Athos acum fix 30 de ani. Fără să stea pe gânduri, fără bani şi fără să fi ieşit vreodată din ţară, a pornit spre Grecia.
Fără hrană sau bani, călugărul Pimen a ajuns prima oară în Ierusalim. De acolo, a ajuns cu o corabie în portul Pireu din Atena. A dormit pe străzi, în tufele de leandri și s-a hrănit cu struguri, dar întotdeauna cu un singur gând în minte: să ajungă pe muntele Athos.
A trăit primii ani într-o chilie aflată în paragină, iar visul lui a fost să ridice pe vechile ruine, o chilie nouă, mult mai mare. Şi a reuşit. O poveste despre credinţă, curaj şi bucurie, pe care a spus-o reporterilor de la Observator în cadrul unui interviu.
“E o istorie lungă. Am plecat fără bani, fără viză, au fost o grămadă de minuni ca să se rezolve toate astea, să ajung în Ierusalim. În Ierusalim să ajung fără bani, fără nimic, fără cazare. Eram doi părinţi care am plecat împreună şi să ajungem acolo. Am dormit şi pe străzi, mâncam struguri de pe unde găseam. Erau leandru, tufele astea de leandru, şi cum se făcea noaptea târziu, eu mă băgam într-o tufă, părintele în cealaltă. Şi acolo petreceam noaptea. În primii zori ieşeam de acolo, ca să nu ne vadă. Ne aranjam un pic şi mai departe! Până a rânduit Maica Domnului să fie şi bani de drum, să fie şi viză, care era imposibil, trebuiau aprobări de la nu-ştiu-unde… şi totuşi s-au rezolvat toate”, a dezvăluit el.
Gigi Becali, gest impresionant
El a povestit că s-a apucat să construiască chilia fără să aibă un leu în buzunar. A făcut totul cu dragoste în suflet și credință, însă datoriile începeau să se acumuleze. Atunci, un lucru neașteptat s-a întâmplat:
“Când am ajuns exact la 30.000 (euro – n.r) datorie, atunci eram chiar în curte aici, a oprit un Land Rover care avea vreo 7 locuri. Şi coboară vreo 6 inşi de acolo:
-Doamne-ajută!
– Doamne-ajută!
– Ce faceţi?
– Muncim.
– Merge?
– Merge.
– Şi bani aveţi?
– N-avem.
– Dar datorii aveţi?
– Avem.
– Cât?
30.000.
– Dă, bă, sacul încoace.
– Numără 30.000. Ia! Hai, Doamne-ajută, ne mai auzim!
– Extraordinar.”
Şi când văd că pleacă, îl trag pe unul de mânecă. ‘Mă, dar cine e ăsta?’ Am văzut aşa unul micuţ, cu o pălărie de paie pe cap, că era soare. Zice: ‘Becali, n-ai auzit?’ Păi de unde să aud eu de el? În 2005.”