Conflictul din Ucraina a dus la creșterea temerilor în rândul românilor cu privire la extinderea acestui război și pe teritoriul țării noastre.
Iar o eventuală intrare în război a României ar însemna, bineînțeles, o mobilizare totală sau parțială a forțelor pentru întărirea sistemului de apărare a țării.
Astfel de mobilizări pot fi decretate în cazul în care autoritățile decretează starea de război, de mobilizare sau cea de asediu. Acestea pot fi decretate de președintele țării și validate de Parlament. Ulterior, Ministerul Apărării Naționale (MApN) poate mobiliza rezerviștii. Totodată, serviciul militar redevine obligatoriu pentru toți bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani.
În primul rând, sunt mobilizați rezerviștii voluntari cu vârste între 18 și 55 de ani, care au contracte cu Ministerul Apărării și sunt plătiți chiar dacă stau acasă.
Numărul acestora fiind, însă, limitat la doar câteva mii, Armata va fi nevoită să apeleze la cei aproximativ 60.000 de rezerviști care au efectuat stagiul militar obligatoriu înainte de suspendarea acestuia.
Obligaţia de a se prezenta la unităţile militare desemnate revine numai rezerviştilor care au până în 55 de ani, vârsta până la care sunt menţinuţi în evidenţele militarilor în rezervă.
Cine este scutit de mobilizare
Potrivit legii nr. 446/2006, privind pregătirea populaţiei pentru apărare, unele persoane pot să fie scutite de participarea la război, în cazul în care îndeplinesc unele condiții.
Astfel, potrivit articolului 32 al acestei legi, recruţii care sunt întreţinători unici de familie şi contribuie efectiv la întreţinerea acesteia sunt scutiţi de serviciul militar dacă:
- soţia recrutului este bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate;
- recrutul are unul sau mai mulţi copii minori, iar soţia acestuia a decedat;
- părinţii recrutului au împlinit vârsta standard de pensionare;
- ambii părinţi sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă;
- părintele în viaţă îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la lit. c) sau d);
- părintele despărţit legal ori în fapt, aflat în întreţinerea recrutului, îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la lit. c) sau d), dacă despărţirea a avut loc cu cel puţin 2 ani înainte de recrutare;
- în caz de calamităţi naturale, la cerere.
Unicii susținători ai familiei, scutiți și ei
Sunt scutiţi de serviciul militar şi recruţii care sunt unici susţinători ai surorilor şi fraţilor invalizi de gradul I sau II, dacă contribuie efectiv la întreţinerea lor. Recruţii adoptaţi beneficiază de prevederile lit. c)-g) ale alin. (1), dacă adopţia a avut loc cu cel puţin 2 ani înainte de recrutare.
Se consideră unic susţinător al părinţilor ori al surorilor sau al fraţilor minori recrutul care:
- nu mai are alţi fraţi sau surori majori, apţi de muncă;
- mai are fraţi ori surori, dar aceştia nu pot contribui la întreţinerea părinţilor deoarece sunt elevi sau studenţi la instituţiile militare de învăţământ, îndeplinesc serviciul militar în termen, sunt elevi la şcolile militare de ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri activi ori sunt invalizi de gradul I sau II;
- mai are fraţi sau surori majori, apţi de muncă, dar aceştia execută o pedeapsă privativă de libertate.
Legea 446/2006 prevede că cetăţenii care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme, pot executa serviciul alternativ. Astfel, persoana încorporată poate refuza să poarte armă.
Ce riscă cei care refuză să se prezinte la încorporare sau fug de război prin falsuri
Potrivit legislației în vigoare, în cazul în care persoanele nu se prezintă la termenul și locul menționate în ordinul de încorporarae, acestea vor suporta consecințele Codului Penal.
Potrivit acestei legi, aceste persoane riscă o pedeapsă cu închisoarea de la doi la șapte ani.
Aceeași pedeapsă se aplică și în cazul persoanelor care, în timp de război își provoacă vătămări, simulează o boală sau o infirmitate, utilizează documente false sau orice alte mijloace pentru a se sustrage de la serviciul militar.