Ce salariu are președintele României. Cât câștigă lunar
Ce salariu are președintele României. Salariile demnitarilor a crescut în 2019 cu aproape 10, iar în același timp a fost majorat și salariul șefului de stat.
Așadar, salariul președintelui României, Klaus Iohannis a ajuns la aproximativ 25.000 de lei – echivaletul sumei de 5000 de euro lunar, cu peste 2100 de lei mai mult decât în anul 2018.
Ce salariu are președintele României. Este urmat la salariu de premier
Al doilea salariu ca valoare este cea a prim-ministrului, a preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a şefului Senatului, respectiv 23.920 de lei lunar, în timp ce viceprim-miniştrii au o indemnizaţie netă de 22.256 de lei.
Veniturile demnitarilor se calculează în funcţie de coeficientul din legea salarizării, înmulţit cu salariul minim pe economie care, în luna ianuarie, a crescut la 2.080 de lei.
Citește și: Ce salariu are un primar de comună. Câștigă foarte bine
Președintele României este cel mai bine plătit politician. Și asta datorită faptului că odată cu creşterea salariului minim pe economie, la 1 ianuarie 2019, au crescut salariile demnitarilor cu aproape 10%.
Ce salariu are președintele României
Rolul Preşedintelui
Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei nationale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României)
Alegerea Preşedintelui
Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. […] Nici o persoana nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi succesive. (Articolul 81 – Constituţia României)
Durata mandatului
Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea juramântului de Preşedintele nou ales. Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă. (Articolul 83 – Constituţia României)
Incompatibilităţi şi imunităţi
În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Preşedintele României se bucură de imunitate. Preşedintele nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.(Articolul 84 – Constituţia României)
Suspendarea din funcţie
In cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunera de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. (Articolul 95 – Constituţia României), conform presidency.ro.
