Ce s-ar întâmpla dacă barajul Vidraru ar ceda. Orașul Curtea de Argeș, șters de pe hartă în doar 20 de minute

Construit inițial pentru a produce energie electrică, irigații și pentru a împiedica inundațiile, barajulul Vidraru este cu adevărat impresionant. Înălțimea de 166,6 m și lungimea la coronament de 307 m situează barajul Vidraru pe locul cinci din continent și pe locul 27 din lume. Dacă ar ceda, localități întregi ar fi rase de pe harta țării.
Construcția barajului și a hidrocentralei Vidraru a început în 1960 de către Gheorghiu Dej și a fost finalizată după cinci ani și jumătate, fiind pusă în funcțiunie în 1966, de Nicolae Ceaușescu. La vremea aceea, barajul Vidraru era al cincilea în Europa și al nouălea în lume, între construcțiile similare. A fost o investiție de 1,47 de milioane de lei la nivelul anilor ’60, iar investiția a fost amortizată în 28 de ani.
Barajul Vidraru ar fi luat 400 de vieți
Barajul Vidraru a fost a fost făcut să reziste la un cutremur de 9 grade Richter şi mai are garanţie încă 60 de ani de acum încolo.
A rezistat cutremurului din 1977 fără vreo fisură, după ce în 1974 a fosr consolidat. Atunci o galerie s-a rupt, la fel și blindajul metalic, iar o parte uriașă din masivul muntos a fost dislocată.
Barajul Vidraru, 1964. Sursă foto: energie.gov.ro (Arhivă Personală Imola Martonossy)
Construcția sa este cu adevărat măreață:
– s-au forat 42 de kilometri de galerii subterane,
– s-au excavat 1.768.000 de metri cubi de rocă, dintre care 1 milion de metri cubi în subteran,
– s-au turnat 930.000 de metri cubi de beton, dintre care 400.000 de metri cubi în subteran
– s-au montat 6.300 de tone de echipamente electromecanică
Despre sacrificiile umane nu vorbește nimeni. Nimic nu s-ar fi putut face fără forța de muncă uriașă. Mii de ore de muncă realizată în condiții aspre au dus la zeci de accidente despre care nimeni nu a suflat o vorbă. Neoficial, se vorbește despre 400 de morți.
Barajul Vidraru, 1964. Sursă foto: energie.gov.ro (Arhivă Personală Imola Martonossy)
“Accidente au fost, pentru că, vă daţi seama, Barajul Vidraru a fost o construcţie colosală. La milioanele de metri cubi de rocă ce s-au excavat, la forările şi la dinamitările care au avut loc, se mai întâmplau şi accidente, ca şi acum, pe orice şantier. Dar despre accidentele acestea nu se vorbea şi nici în ziua de azi nu se ştie exact câţi oameni au murit acolo sau câţi au ajuns la spital. Era subiect tabu”, povesteşte fostul viceprimar al comunei Arefu, Gheorghe Buzoiu, care timp de 42 de ani a fost angajat al Hidrocentralalei de la Vidraru, potrivit Adevărul.
Citește și: Cazanele Dunării, locul unde Chipul lui Decebal veghează trecerea spectaculoasă a fluviului prin Carpați
Dacă astăzi s-ar construi un baraj de mărimea celui de la Vidraru, costurile s-ar ridica la jumătate de miliard de euro.
Uzina de energie hidroelectrică Vidraru amplasată subteran poate produce energie electrică de aproximativ 400 GWh și are o capacitate instalată de 200MW.
Barajul Vidraru, 1964. Sursă foto: energie.gov.ro (Arhivă Personală Imola Martonossy)
Pe lângă potențialul hidroenergetic, barajul Vidraru a devenit unul dintre cele mai vizitate puncte turistice din România, cu atât mai mult cu cât drumul de acces până aici este spectaculoasa șosea Transfăgărășan, care urcă până la Bâlea Lac.
Localități întregi șterse de pe hartă
Barajul Vidraru se sprijină pe versanții munților Pleașa și Vidraru și ține piept apelor de munte. S-a pus însă și întrebarea: ce s-ar întâmpla dacă barajul Vidraru ar ceda? Scenariul pare desprins din filmele de groază.
Conform “Planului de Apărare al Argeşului”, împotriva dezastrelor, dacă s-ar întâmpla ca barajul Vidraru să se rupă, peste Argeş ar veni Apocalipsa. Sate întregi ar dispărea de pe hartă!
Apele ar acoperi comuna Arefu într-un singur minut, în patru minute Valea Iaşului şi în 13 comuna Albeştii de Argeş. Cele 450 de milioane de tone de apă ar ajunge în 20 de minute la a Valea Danului şi în Curtea de Argeş. Din cauza poziţionării acestui oraş, apele l-ar acoperi în totalitate, viitura atingând peste 25 de metri înălţime. Pradă apelor ar cădea Piteștiul, mai exact în 72 de minute, iar viitura ar avea 12 metri înălţime.