Rusaliile sau „Pogorârea Sfântului Duh” se sărbătoresc întotdeauna la 50 de zile după Învierea Domnului. În 2026, Paștele ortodox este sărbătorit pe 12 aprilie, așadar Duminica Rusaliilor pică pe 31 mai 2026, iar a doua zi de Rusalii pică luni, pe 1 iunie 2026.
În România, cele două zile dedicate acestei sărbători religioase sunt incluse pe lista zilelor nelucrătoare, oferind anual timp liber angajaților din majoritatea sectoarelor de activitate.
Semnificația Rusaliilor în calendarul creștin Rusaliile, sărbătoare cunoscută și sub denumirea de Pogorârea Sfântului Duh, sunt celebrate la 50 de zile după Paște și reprezintă unul dintre cele mai importante momente ale creștinătății. Evenimentul religios simbolizează coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor și este considerat momentul care marchează începutul Bisericii creștine.
Ce se sărbătorește de Rusalii
Rusaliile, care mai sunt numite și „Pogorârea Sfântului Duh” sau „Cincizecimea” este sărbătorirea venirii Sfântului Duh.
Cuvântul „Cincizecime” provine de la faptul că sărbătoarea are loc întotdeauna la 50 de zile după Paște. De Cincizecime, creștinii sărbătoresc venirea Sfântului Duh, pe care Iisus le-a promis-o ucenicilor săi.
Evenimentul a avut loc cu zece zile înainte, la Înălțare, când Iisus s-a întors la cer și ucenicii L-au văzut pe pământ pentru ultima dată. Înălțarea este comemorată și astăzi de Biserica creștină și are loc la 40 de zile după Duminica Paștelui.
Cincizecimea este, de asemenea, amintită ca ziua de naștere a Bisericii, deoarece prin puterea Sfântului Duh ucenicii au început să răspândească mesajul creștinismului. Biblia consemnează că peste 3.000 de persoane au fost botezate în această zi.
Rusaliile oferă creștinilor ocazia de a reflecta asupra darurilor Sfântului Duh. Când Cincizecimea este sărbătorită în biserici, simbolurile care reprezintă Sfântul Duh (cum ar fi focul) sunt evocate prin vorbe și cântece și sunt afișate.
Obiceiuri și tradiții de Rusalii
La 50 de zile de la Învierea Mântuitorului se sărbătoresc Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt. În tradiția populară, de Rusalii se spune că cei care nu respectă această zi pot avea de-a face cu Ielele, care provoacă așa-numita boală „luatul din Rusalii”.
Pe vremuri, oamenii se protejau purtând la ei anumite plante precum leuștean, care se credea că îi apără de spiritele rele.
În Oltenia, de Rusalii, oamenii merg la biserică cu frunze de nuc, care sunt sfințite și apoi puse la icoane sau la tocul ușii. Acestea au rolul de a apăra casa de spiritele rele.
Tot în această zi, femeile merg la cimitir și așază pe mormintele celor dragi coșuri pline cu mâncare pregătită pentru pomană.
Un alt obicei specific zonei este Călușul, un dans tămăduitor care are loc doar de Rusalii.
În Ardeal, tradițiile de Rusalii sunt diferite. Aici are loc obiceiul „împănatul boului”, care constă în împodobirea unui bou cu flori și plimbarea acestuia pe ulițele satului.
Preotul sfințește alaiul atunci când ajunge în fața bisericii, după care animalul este eliberat.