Autodenunțul unei directoare de școală: „Da! Am chemat un sobor de preoți la începerea anului școlar!”
Penelopa Bratescu-director la o școală din Teleorman.
AUTODENUNȚ:
Odată cu deschiderea noului an școlar, observ o prigonire asupra preoților participanți la festivitatea de deschidere din partea multora. Constat cu mâhnire că nu mai avem nevoie de rugăciuni prin care să cerem binecuvântarea Lui Dumnezeu.
Copiii noștri nu trebuie să primească această binecuvântare pentru că,, nicăieri în lume preoții nu vin în școli „. Cu toate acestea, mi-a fost dat să văd cum, la Evaluarea Națională, mai toți copiii au câte o iconiță la ei și își fac semnul Sfintei Cruci atunci când comisia intră cu subiectele în sală, adică îl aduc pe Hristos lângă ei în școală. O fi bine să ne rugăm doar când suntem în necazuri și în nevoi? I-aș întreba pe părinții care rezonează cu astfel de articole și critică prezența preoților dacă dumnealor și-au botezat copiii. Dacă da, de ce au făcut-o?
Doar ca să petreacă alături de prieteni sau ca să Îl aducă pe Hristos în viața pruncilor? Apoi, tot pe acești părinți care vor în loc de preoți actori, cântăreți sau speakeri motivaționali la deschiderea anului școlar, vreau să îi întreb: ce fac atunci când fiii lor se întâmplă să fie grav bolnavi? Înalță o rugăciune la Dumnezeu sau merg la un speaker motivațional să îi îmbărbăteze?
Observ că societatea de azi consideră că nu mai avem nevoie de prezența lui Dumnezeu în viața noastră, cu toate acestea, la înmormântări nu renunțăm să ne ducem morții în Sfânta Biserică cu toate că hulim că ne iau popii bani pe înmormântare, dar de! ,, cum să duci mortul ca pe un câine la groapă”? Nu mai bine trăim ca niște câini și lătrăm și mușcăm din semenii nostri că la moarte se vor preocupa copiii ăștia pe care ni-i dorim departe de Dumnezeu de mântuirea noastră, nu?
Da! Sunt un director din acela care a îndrăznit să cheme un sobor de preoți la festivitatea de începere a anului școlar. Nu unul, ci trei.( Alți trei nu au putut veni). Am făcut-o pentru că îmi doresc binecuvântarea lui Dumnezeu asupra acestor copii, am făcut-o pentru că, în fiecare acțiune pe care o fac, ,, Nihil sine Deo” îmi este motivația personală.
Am făcut-o pentru că în satele comunei noastre preoții sunt cei care oferă o masă caldă zilnic copiilor și tot ei le oferă rechizite la începutul anului școlar și tot preoții ăștia, pe care mulți îi hulesc pe facebook, au donat școlii centrala termică și tot ei ne construiesc anul acesta grupul sanitar. Nu Guvernul, că pentru Guvern este suficient că avem apă la grupul sanitar din curte, deși iarna îngheață, ci PREOȚII. DA! Am făcut-o ca , prin rugăciunea lor, să mulțumim Bunului Dumnezeu pentru toaten binefacerile primite.
Sunt vinovată pentru asta!
