Crește repede, oferă umbră și rezistă inclusiv în condiții în care alți arbori se dezvoltă cu dificultate. La prima vedere, pare alegerea perfectă pentru o curte. În realitate, Ailanthus altissima, cunoscut în România sub numele de cenușer, Arborele Paradisului sau „Copacul Raiului”, este o specie invazivă extrem de greu de controlat după ce se instalează pe un teren.
Originar din China și nordul Vietnamului, arborele a ajuns în Europa în secolul al XVIII-lea, fiind introdus ca plantă ornamentală. Tocmai calitățile pentru care a fost apreciat – creșterea rapidă, rezistența și capacitatea de adaptare – l-au ajutat ulterior să se răspândească agresiv.
Astăzi, Ailanthus altissima este inclus pe lista speciilor alogene invazive de interes pentru Uniunea Europeană și este prezent inclusiv în România.
De ce „Copacul Raiului” poate deveni un coșmar în grădină
Una dintre principalele probleme este modul în care arborele se înmulțește. Semințele sale pot fi transportate de vânt, însă Ailanthus se poate răspândi și prin sistemul radicular. Rădăcinile unui exemplar matur sunt capabile să producă noi lăstari, ceea ce înseamnă că arborele poate începe să ocupe suprafețe din jurul locului în care a fost plantat.
În condiții favorabile, poate forma pâlcuri dense, în detrimentul vegetației native. Mai mult, rădăcinile și frunzele conțin compuși care pot inhiba dezvoltarea altor plante. Fenomenul este cunoscut drept alelopatie.
Astfel, arborele nu concurează cu plantele din jur doar pentru apă, lumină și substanțele nutritive din sol, ci poate crea și condiții mai puțin favorabile dezvoltării acestora.
Simplul fapt că îl tai poate să nu rezolve problema
O altă surpriză neplăcută apare atunci când proprietarul încearcă să scape de un exemplar deja matur. Simpla tăiere a trunchiului nu garantează eliminarea arborelui. Din contră, după îndepărtarea părții de la suprafață pot apărea noi lăstari din sistemul radicular.
Din acest motiv, un puiet apărut spontan într-o curte este mult mai ușor de îndepărtat înainte ca rădăcinile sale să se dezvolte.
În cazul arborilor maturi sau al suprafețelor deja invadate, controlul poate deveni dificil și poate necesita intervenții planificate atent sau ajutor specializat.
Problema nu este una îndepărtată de proprietarii de terenuri din România. Ailanthus altissima este deja prezent în țara noastră și figurează în documentele referitoare la speciile alogene invazive. Arborele se adaptează foarte bine în special pe terenuri abandonate, la marginea drumurilor și căilor ferate, în zone urbane sau în alte spații perturbate. Capacitatea mare de adaptare explică și de ce este atât de tentant pentru cei care vor un copac care să crească repede.
Ailanthus suportă seceta, solurile dificile și mediul urban. Exact aceste avantaje pot însă transforma arborele într-o problemă pe termen lung.
Poate afecta biodiversitatea
În zonele în care Ailanthus ajunge dominant, diversitatea vegetației poate scădea. Umbrirea, răspândirea prin rădăcini și efectul alelopatic contribuie la eliminarea treptată a altor plante. Arborele a ajuns să creeze probleme inclusiv în zone construite. În Italia, cercetările efectuate la Zidurile Aureliene din Roma au documentat deteriorări ale zidăriei asociate dezvoltării arborelui și sistemului său radicular.
Ce arbori poți planta în locul lui
Pentru o curte sau o grădină, recomandarea este alegerea unor arbori adaptați condițiilor locale și, pe cât posibil, a unor specii autohtone care nu prezintă caracter invaziv.
Printre variantele potrivite, în funcție de sol, climă, spațiul disponibil și necesarul de apă, se pot număra stejarul, teiul, arțarul, carpenul sau frasinul.