Amenințarea transmisă de Rusia către România înainte ca o dronă să lovească un bloc din Galați. Mesajul ambasadorului rus la București
Tensiunile dintre România și Rusia au crescut puternic după incidentul grav produs la Galați, acolo unde o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc de locuințe. Cu doar o zi înainte, ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, avusese o întrevedere la Ministerul Afacerilor Externe, unde a transmis un mesaj dur autorităților române privind situația de securitate din Ucraina.
Potrivit comunicatului publicat de Ambasada Rusiei, diplomatul rus a cerut ca România să ia în serios avertismentele Moscovei referitoare la pericolele din Kiev. Mesajul viza în special personalul diplomatic străin aflat în capitala Ucrainei, după ce Rusia anunțase că ar urma să continue atacurile asupra unor obiective considerate strategice.
Întâlnirea dintre Vladimir Lipaev și reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe ar fi avut loc pe 27 mai 2026. În cadrul discuțiilor, ambasadorul rus a invocat poziția oficială exprimată anterior de MAE de la Moscova, care vorbea despre lovituri planificate asupra unor obiective din Ucraina, inclusiv „centre de luare a deciziilor” și puncte de comandă din Kiev.
„La 27 mai 2026, la solicitarea Ambasadorului Rusiei, Vladimir Lipaev, a avut loc o întrevedere la MAE al României, în cadrul căreia atenţia părţii române a fost atrasă asupra declaraţiei MAE al Rusiei din 25 mai privind loviturile sistemice planificate de Forţele Armate ale Federaţiei Ruse asupra întreprinderilor complexului militar şi industrial ucrainean, centrelor de luare a deciziilor şi punctelor de comandă din Kiev”, se arată în mesajul transmis de Ambasada Rusiei.
În același comunicat, Moscova susține că aceste lovituri ar fi un răspuns la atacuri atribuite Ucrainei asupra teritoriului rus și asupra populației civile. Poziția face parte din discursul oficial promovat de Kremlin, în timp ce statele occidentale continuă să condamne invazia rusă și atacurile asupra Ucrainei.
Ambasadorul rus a mers mai departe și le-a cerut autorităților române să ia în calcul evacuarea personalului diplomatic român din Kiev. Formularea folosită de reprezentantul Rusiei a fost una apăsată, acesta susținând că diplomații români nu ar trebui să trateze situația cu superficialitate.
„Ambasadorul i-a îndemnat pe diplomaţii români să nu urmeze abordarea frivolă a altor capitale europene, să nu expună inutil vieţile şi sănătatea propriilor cetăţeni unui pericol şi să trateze cu maximă seriozitate recomandarea de evacuare din capitala ucraineană a personalului lor diplomatic”, se mai arată în comunicat.
Mesajul a venit într-un context extrem de tensionat. Rusia anunțase deja că va continua atacurile asupra Kievului și asupra altor zone din Ucraina, iar la scurt timp, o dronă a ajuns pe teritoriul României și a lovit un bloc din Galați. Incidentul a provocat panică în rândul locatarilor, iar autoritățile române au activat planurile de intervenție.
În urma impactului, mai multe persoane au fost evacuate sau s-au autoevacuat din imobilul afectat, iar echipajele de urgență au intervenit pentru stingerea incendiului și securizarea zonei. Cazul a readus în discuție riscurile directe pe care războiul din Ucraina le generează pentru România, mai ales în zonele aflate aproape de graniță.
Ambasada Rusiei a criticat și sprijinul militar și financiar acordat Ucrainei de către statele occidentale, inclusiv România. Potrivit comunicatului, Vladimir Lipaev ar fi cerut autorităților române să își reanalizeze poziția față de conflict și să înceteze susținerea pentru Kiev.
De partea cealaltă, România și-a menținut linia oficială alături de Uniunea Europeană și NATO, condamnând agresiunea rusă împotriva Ucrainei. Bucureștiul a oferit sprijin politic, economic și umanitar Kievului și a transmis în repetate rânduri că respectarea dreptului internațional și a suveranității statelor rămâne esențială.
Până în acest moment, Ministerul Afacerilor Externe nu a prezentat detalii suplimentare despre discuția avută cu ambasadorul rus. Incidentul de la Galați, produs imediat după acest schimb de mesaje diplomatice, a amplificat însă tensiunile și a adus din nou în prim-plan vulnerabilitatea regiunilor românești aflate aproape de zona atacurilor rusești asupra Ucrainei.
