Valorile normale ale glicemiei. Când trebuie să ne îngrijorăm și ce pot arăta rezultatele analizelor
Glicemia este una dintre cele mai importante analize atunci când vine vorba despre sănătatea metabolică. Aceasta arată nivelul de glucoză din sânge, adică principala sursă de energie a organismului. Glucoza provine în special din alimentele care conțin carbohidrați, iar organismul are nevoie de ea pentru a funcționa corect. Totuși, atunci când valorile sunt prea mici sau prea mari, pot apărea semne de alarmă care nu ar trebui ignorate.
Nivelul glicemiei se poate modifica de-a lungul zilei, în funcție de mesele consumate, de stres, de activitatea fizică, de somn sau de anumite afecțiuni. Din acest motiv, analiza se face de cele mai multe ori dimineața, pe stomacul gol, după minimum 8 ore în care persoana nu a mâncat și nu a băut altceva în afară de apă. Această valoare oferă medicului o imagine mai clară asupra felului în care organismul gestionează zahărul din sânge.
În general, o glicemie considerată normală la adult, dimineața, pe nemâncate, se află în jurul intervalului 74–106 mg/dl. Există însă și situații în care valorile diferă în funcție de vârstă sau de momentul testării. La copiii sub 6 ani, valorile normale pot fi între 60 și 100 mg/dl. La copiii între 6 și 12 ani, glicemia înainte de masă este considerată normală tot în jurul intervalului 60–100 mg/dl. La adolescenți, dimineața, valorile pot fi între 60 și 100 mg/dl, iar după mese pot crește, uneori până spre 180 mg/dl.
O valoare sub 73 mg/dl poate indica hipoglicemie, adică un nivel prea mic de glucoză în sânge. Aceasta poate apărea după perioade lungi fără mâncare, după efort fizic intens, în anumite afecțiuni endocrine sau la persoanele care urmează tratamente pentru diabet. Hipoglicemia poate da simptome precum tremurături, transpirații, slăbiciune, amețeală, foame intensă sau stare de confuzie.
Valorile cuprinse între 73 și 110 mg/dl sunt, de regulă, considerate în limite normale. În schimb, atunci când glicemia este între 111 și 126 mg/dl, medicii pot vorbi despre un risc crescut sau despre posibil prediabet. În această situație, este important ca analiza să fie repetată și interpretată de un specialist, pentru că o singură valoare nu stabilește întotdeauna diagnosticul.
O glicemie de peste 126 mg/dl, măsurată pe nemâncate și confirmată prin analize repetate, poate indica diabet zaharat. În astfel de cazuri, medicul poate recomanda investigații suplimentare, cum ar fi hemoglobina glicozilată, cunoscută drept HbA1c, care arată media glicemiilor din ultimele aproximativ trei luni.
Testarea glicemiei se poate face fie rapid, dintr-o picătură de sânge luată din deget, fie prin analiză de laborator, din sânge recoltat din venă. Testul rapid este util pentru monitorizare, mai ales la persoanele deja diagnosticate cu diabet, în timp ce analiza de laborator oferă rezultate mai precise și poate fi completată cu alte investigații.
Este recomandat să cerem sfatul unui medic dacă apar simptome precum sete excesivă, urinări dese, oboseală inexplicabilă, scădere în greutate fără motiv, vedere încețoșată sau infecții care se vindecă greu. De asemenea, persoanele care au rude apropiate cu diabet ar trebui să își verifice periodic glicemia, mai ales dacă există și alți factori de risc, precum kilograme în plus, sedentarism sau alimentație dezechilibrată.
Monitorizarea glicemiei nu trebuie privită doar ca o analiză de rutină. Ea poate ajuta la depistarea timpurie a unor probleme serioase și la prevenirea complicațiilor. Interpretarea corectă se face întotdeauna în context, ținând cont de vârstă, simptome, istoricul medical și recomandările medicului.
