Ilie Bolojan vorbește despre momentul adoptării monedei euro. Când vor dispărea plățile în lei
Ilie Bolojan vorbește despre momentul adoptării monedei euro. Când vor dispărea plățile în lei
De ce Bulgaria a reușit și România nu
Ilie Bolojan a arătat că Bulgaria a fost acceptată în zona euro deoarece a respectat criteriile fiscale, în special cele legate de deficitul bugetar. În schimb, România se confruntă cu un dezechilibru major: în 2024, țara noastră a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB.
„Bulgaria îndeplinește condițiile legate de componenta de deficit. Până nu atingem un deficit sub 3%, trecerea la moneda euro nu este pe agendă”, a declarat premierul.
În același context, acesta a precizat că obiectivul Guvernului pentru anul în curs este reducerea deficitului la aproximativ 6,2–6,3%, iar ținta asumată pentru anul 2030 este atingerea pragului de 3%.
Când ar putea România adopta euro
Având în vedere aceste obiective, Ilie Bolojan a lăsat de înțeles că România nu va putea adopta moneda euro în următorii ani. Practic, cel puțin până la finalul deceniului, trecerea la euro nu este realistă și nici justificată din punct de vedere economic.
Bulgaria, oficial în zona euro
Bulgaria a adoptat moneda euro la 1 ianuarie 2026, devenind al 21-lea stat membru al zonei euro, la aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Țara, membră UE din 2007, a renunțat la leva – moneda națională aflată în circulație de la sfârșitul secolului al XIX-lea – cu scopul de a-și consolida integrarea economică europeană.
Momentul a fost marcat de evenimente festive în Sofia, unde mii de oameni au asistat la concertul tradițional de Revelion organizat în fața fostului Palat Regal. Pe clădirea Băncii Naționale a Bulgariei a fost proiectat un cronometru care a numărat ultimele minute până la intrarea oficială în noul an și, implicit, în zona euro.
Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a declarat într-un discurs televizat că introducerea euro reprezintă „ultima etapă a integrării Bulgariei în Uniunea Europeană”. Totuși, acesta a criticat lipsa unui referendum pe acest subiect, susținând că decizia a divizat societatea și a evidențiat ruptura dintre clasa politică și populație.
