De ce erau românii mai slabi pe vremea lui Ceaușescu. Doctorul Adrian Copcea a deslușit misterul
Lipsa obezității în rândul vacanților. În acea epocă, majoritatea oamenilor erau normoponderali, cu un număr foarte mic de persoane obeze.
Dr. Adrian Copcea, specialist în diabetologie și nutriție, oferă câteva explicații pentru acest fenomen pe portalul monitorulcj.ro.
Dr. Copcea subliniază că absența alimentelor fast food din acele timpuri este un factor, dar nu cel principal. El indică excesele alimentare moderne ca fiind o cauză principală a creșterii cazurilor de obezitate.
De asemenea, alimentele de atunci nu erau procesate intens, iar oamenii preferau să mănânce preparatele gătite acasă, practicând și mai multă activitate fizică decât în prezent.
Reflectând asupra perioadei, dr. Copcea rememorează cozi la alimente de bază și o dietă mai sănătoasă, bazată pe consumul redus și pe calitatea superioară a fructelor și legumelor.
În acele vremuri, adaugă el, oamenii consumau mai puțin, erau mai puțin stresați și petreceau mai mult timp în aer liber, ceea ce contribuia la un stil de viață mai sănătos. În plus, interacțiunile sociale frecvente au fost asociate cu longevitatea în numeroase studii.
Medicul Adrian Copcea, medic specialist diabetolog şi nutriţionist explică, pentru monitorulcj.ro, care este, de fapt, motivul.
Ce spune medicul Adrian Copcea
Ei bine, specialistul spune că, în mare parte, excesele din alimentația noastră de astăzi sunt de vină pentru numărul tot mai mare de cazuri de obezitate.
El mai atrage atenția că alimentele nu erau atât de procesate ca acum, iar oamenii aveau tendința să mănânce mâncare făcută în casă. Totodată, românii fac tot mai puțină mișcare decât pe vremea lui Ceaușescu.
„Personal se întâmplă să îmi amintesc bine acea perioadă, inclusiv cozile la lapte, raţiile, pâinea împletită, dulciurile noastre din copilărie (inclusiv pufuleţii, pufarinele, bomboanele şi chiar glucoza, care se găsea sub forma unor tablete albe). Ce putem spune, comparativ, este că impresia noastră de acum, şi nu cred că ne înşelăm, este că per total mâncam mai sănătos. În ce sens. Mâncam mult mai mult în familie, mâncam mult mai puţin pe stradă, fructele şi legumele ni le amintim cu alte gusturi, mai puternice, şi asta, am spus-o mai devreme, denotă o mai bună calitate. Cu siguranţă, «E-urile» erau mai puţine, consumam mai multe alimente proaspete decât congelate (sau cele congelate le cunoşteam bine, pentru că erau cele puse pe iarnă în casele noastre).
Per total mulţi avem o amintire romantică legată de calitatea alimentelor dar nu s-a făcut niciodată o analiză ştiinţifică. Tot intuitiv şi fără a avea date pot spune că mâncam mai puţin, eram mai puţin stresaţi, făceam mai multă mişcare, socializam mai mult (iar socializarea este asociată cu longevitatea în foarte multe cercetări). Eu am fost copil pe vremea lui Ceauşescu şi eram mai mereu afară, în aer liber, împreună cu toţi copiii de la blocurile din jur. Şi, o mărturisesc, nici nu îmi mai amintesc prea bine ce mâncam, mâncarea nu era atunci o preocupare şi în niciun caz o problemă pentru majoritatea covârşitoare a copiilor. Era în schimb o preocupare pentru părinţi care se confruntau cu un acces dificil, ceea ce, pe de altă parte, conducea la existenţa multor mese gătite, «economice». Eram cu toţii mai slabi, acesta este adevărul, ceea ce, indirect, ne spune că mâncam mai sănătos. Mai mult din constrângeri, e adevărat, dar se întâmpla asta”, spune specialistul.
