Gabriela Melinescu a murit
Gabriela Melinescu, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate scriitoare din România, stabilită în Suedia din anul 1975, a murit la vârsta de 82 de ani, a anunţat Institutul Cultural Român.
Poetă, prozatoare, traducătoare şi graficiană, autoare a peste 20 de volume, Gabriela Melinescu s-a stabilit în Suedia, la vârsta de 33 de ani şi s-a impus rapid în elita literară a acestei ţări.
„Poeta a îmbogăţit spaţiul scandinav prin literatura ei, Suedia are motive să îi fie foarte recunoscătoare.Am avut şi bucuria de a colabora în cadrul unor proiecte de traducere a poeziei româneşti, printre care şi opera Ilenei Mălăncioiu. Am fost onorată că am participat la celebrarea operei Gabrielei Melinescu, la Institutul Cultural din Stockholm, când ea a împlinit 80 de ani”, a declarat scriitoarea suedeză Agneta Pleijel.
„Gabriela Melinescu a fost o neobosită promotoare a literaturii române în Suedia timp de aproape cinci decenii, precum şi o adevarătă ambasadoare culturală a Suediei în România, după căderea comunismului, când a putut să călătorească în România, să publice din nou şi să restabilească legătura cu ţara natală.Îi suntem profund recunoscători pentru moştenirea sa literară şi pentru totefortul pe care l-a făcut, pentru a crea legături culturale trainice între România şi Suedia”, a precizat Bogdan Popescu, directorul Rumänska kulturinstitutet.
“Institutul Cultural Român a aflat cu mare întristare vestea trecerii în nefiinţă a Gabrielei Melinescu, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate scriitoare din România, stabilită în Suedia din anul 1975. Scriitoarea a decedat, pe data de 15 octombrie, la vârsta de 82 de ani, la Stockholm”, informează sursa citată, într-o postare pe pagina de Facebook.
***
Gabriela Melinescu, poetă, prozatoare şi traducătoare, s-a născut la 16 august 1942, în Bucureşti. A urmat cursurile Liceului “Gh. Şincai” din Bucureşti, apoi cursurile Institutului Pedagogic (1960-1963) şi pe cele ale Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, luându-şi licenţa în 1967, se arată în “Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005).
În perioada 1967-1975 a lucrat ca redactor la revistele “Femeia” şi “Luceafărul”. În 1975 s-a stabilit în Suedia, la Stockholm, căsătorindu-se cu editorul suedez René Coeckelberghs. A scris, în continuare, în română, dar şi în suedeză, devenind unul dintre cei mai importanţi şi originali scriitori ai literaturii suedeze. În 1989 a beneficiat de Bursa Fredrik Ström, în acelaşi an obţinând şi prestigiosul premiu acordat de Fondul Academiei Suedeze.
Gabriela Melinescu a debutat cu poezie la “Luceafărul”, în 1959, iar editorial – cu “Ceremonie de iarnă”, în 1965. Alte scrieri: “Fiinţele abstracte” (1966), “Interiorul legii” (1968), “Boala de origine divină” (1970), “Jurământul de sărăcie, castitate şi supunere” (1972), “Îngânarea lumii” (antologie, 1972), “Împotriva celui drag” (1975). După plecarea din ţară, i-au apărut volumele: “Jurământul de castitate” (1975), “Zeul fecundităţii” (1977), “Tatăl minciunii” (1977), “Copiii răbdării” (1979), “Urcarea lupilor la cer” (1981), “Casa de fum” (1982), “Oglinda femeii” (1986), “Arborele în vânt” (1987), “Regina străzii” (1988), “Omul pasăre” (1991), “Lumină din lumină” (1993), “Cuvinte nou născute” (2002) ş.a.
A mai publicat “Jurnalul unui egoist solitar” (1982), “Vrăjitorul din Gallipoli” (1986), “Jurnal suedez” (2000) – care cuprinde însemnări din perioada 1976-1983. În 2010 a publicat romanul autobiografic “Mamma som Gud” (“Mama ca Dumnezeu”). În 2013 i-a apărut volumul de poezie “Pe spatele peştişorului de aur” (Ed. Ellerstroms, traducere de Inger Johansson).
A tradus din suedeză în română (Swedenborg – “Cartea de vise”, August Strindberg – jurnale, Göran Sonnevi – “Cartea sunetului”), iar din română în suedeză – din poezia Ilenei Mălăncioiu, precum şi din creaţia altor scriitori români. A mai publicat volume pentru copii (“Catargul cu două corăbii”, 1969, şi povestirile fantastice din “Bobinocarii”, 1969), însemnări de scriitor (“12 revelaţii”, 1972; “Viaţa cere viaţă”, 1974).
“Poeta a înlesnit traducerea unor importanţi scriitori români şi publicarea acestora în suedeză. De asemenea, Gabriela Melinescu a făcut cunoscuţi, pentru prima oară în România, autori clasici suedezi, precum Emanuel Swedenborg, Sfânta Birgitta de Vadstena, August Strindberg, dar şi mulţi scriitori contemporani: Katarina Frostenson, Goran Sonnevi, Birgitta Trotzig, Agneta Pleijel, Eva Strom, Stig Dagerman, Gunnar Ekelof şi Kjell Espmark”, se menţionează într-un comunicat al Institutului Cultural Român de la Stockholm, din 1 august 2022.
A fost membră a Uniunii Scriitorilor din Suedia şi a Asociaţiei de Presă Străină din Suedia. În 1978 a primit premiul Uniunii Scriitorilor din România. A obţinut de două ori premiul Academiei Suedeze “De Nio”, pentru volumele “Omul pasăre” (1991) şi “Acasă într-o ţară străină” (2003). În anul 2002 a primit premiul Albert Bonniers pentru “opera omnia”, precum şi Premiul “Nichita Stănescu” al Academiei Române, iar în 2004 Premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga sa carieră, potrivit site-ului https://www.icr.ro/. În 2006 Gabriela Melinescu a fost distinsă cu Premiul Naţional de Poezie “Mihai Eminescu”.
S-a remarcat şi ca artist plastic prin intermediul mai multor expoziţii: “Inima care vede” – picturi, obiecte şi desene (2007, Institutul Cultural Român din Stockholm); “Desene Suprarealiste” (2002, Biblioteca Regală a Suediei, Stockholm); “Scriitori pictori” – gravură şi pictură (1989, la Studio 5 Stockholm); “Gravuri” (1985, Galeria La Prove, Lausanne); “Des antes et des legends” – gravuri şi picturi pe lemn (1984, Galeria La Prove, Lausanne); “Hommage a Essenine” – gravuri (1983, Galeria La Prove, Lausanne); Expoziţie de icoane pe sticlă şi măşti dionisiace (1977, Galleri Helland din Stockholm). (https://www.icr.ro/)
